… are şi onor primarul dintr-al cincilea sector al Capitalei părţile lui bune. Uneori, faptul că nu face duce la păstrarea unor lucruri. Faptul că nu-i lasă nici pe alţii să facă – greutatea unui cetăţean obişnuit să obţie vreo autorizaţie de-a construi ceva e legendară – duce, azi, la păstrarea în acest sector a multor zone unde nu s-a intervenit. Nu uit nici aproape-imposibilitatea de a te extinde pe domeniul public, şi vedeţi că aici, în 5, terasele lăţite, buticurile întinse, blocurile-plombă sînt incomparabil mai puţine decît oriunde în Bucureşti…
N-am întîlnit pe nimeni care să nu recunoască faptul că-i place Cotroceniul, cu tot aerul său actual de uşoară degradare. Eu m-am îndrăgostit de locul ăsta în două etape; prima a fost cînd am călcat întîiaşi dată pe strada Alexandru Vitzu, aşezată pe cornişa dealului; a doua oară a fost cînd am călcat în cealaltă parte a Academiei – în partea aceea cu Palatul Cotroceni.
Aici, străzile ce urcă dealul – Ana Davila, Doctor Demosthene – sunt spectaculoase, unice în Bucureşti; diferă mult de cele ce împodobesc, de pildă, colinele Filaretului. Aici, e o zonă mică, îngustă, o insuliţă; cu multă frumuseţe concentrată-n ea. Zău că, dacă aş fi vreun revoluţionar-ceva, aici mi-aş pune tabăra şi-aş proclama dealul ăsta independent.
Tot aici, între Doctor Demosthene şi Dumitru Bagdasar se află o limbă verde, care mărgineşte bulevardul pe care maşinile gonesc, în susul dealului, pe cele trei benzi:
… limba asta verde, aşa cum e ea, lăsată neîngrijită, are farmecul ei. Mai cu gunoaie, mai cu cîini, mai cu taximetrişti care trag la marginea drumului ca să se uşureze prin boscheţi, rămîne ceva ce n-aş vrea nici să se schimbe, nici să se modernizeze, nici să se piardă. Să rămînă aşa, apărînd ca o graniţă bucata aceea de Cotroceni de miile de maşini…
Cînd aveţi vreo douăzeci de minute în care n-aveţi ce face, băgaţi-vă pe aici; nu doar ca să ocoliţi, în cine ştie ce zi aglomerată, traficul spre Panduri; ci ca să vedeţi cum – în inima Bucureştiului – eşti atît de puţin în Bucureşti…
Părerea mea este că mare şansă a avut cartierul Cotroceni.Nu cred că supravieţuia dacă mai trăia Ceauşescu…
cam așa e. Dar să nu uităm că nici regimul de atunci nu mai avea puterea să se lanseze in alte demolări majore.
HM : eu n-aş paria pe asta !!!
Off-topic:ştiu că o să-mi fac duşmani, dar mie îmi pare rău că nu s-a demolat
pe Călăraşi porţiunea, rămasă acum îngustată ( aproximativ între intersecţia cu Romulus până după hala Traian, cam în dreputl intrării Platon).
Măcar,se îndrepta naibii artera.
mi-am dorit mult sa ma plimb pe strazile alea- ana davila etc. dar in urma cu mai bine de 20 de ani niste caini m-au impiedicat sa fac asta. or fi murit demult, dar eu n-am mai ajuns pe acolo desi ani si ani am urcat si coborat panta de la academie aproximativ zilnic.
aceeasi patanie si pe strada lamaitzei.
Ando, eu n-o sa mă supăr 🙂
Radu, pe la pranz javrele soileau.
“greutatea unui cetăţean obişnuit să obţie vreo autorizaţie de-a construi ceva e legendară” Corect! Daca nu esti cetatean obisnuit, uite ce cacaturi poti face.
http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-13962970-locuitorii-din-cotroceni-protesteaza-miercuri-fata-ministerului-dezvoltarii-impotriva-unui-bloc-care-ridica-ilegal-cartierul-lor.htm
Pe partea cealalta a str. Carol Davilla mai e un bloc P+5, care are si o casa P+1 pe acoperis (se vrea o mansarda probabil), construit de acelasi “investitor”.
Legat tot de Cotroceni, dar de zona din partea cealalta a Academiei Militare, uite si niste cadre cu fantana din absida scarii din coltul strazii Romniceanu, fantana distrusa sub administratia lui vanghelie, in 2004:
http://www.youtube.com/watch?v=Bcy1HcQlq0c (de la momentul 1:05:30)
Mentionez ca am fost prezent la respectivele filmari, iar atunci a fost singura data cand am vazut fantana functionand.
Legat de filmari, bineinteles ca. pt. respectiva scena, a fost nevoie de mai multe duble, in care Andrei Duban trebuia sa apara, de fiecare data, uscat. Asa ca pt. asta se folosea ventilatorul de racire de la unul din reflectoare, care o facea aproape instantaneu. La una dintre duble, cei doi baieti se luasera la bataie, pt. scurt timp, chiar pe bune. I-a despartit echipa…:)
Mulțumesc! chiar nu mă așteptam să văd imagini cu fântâna funcționând…
@Serban:în 2004 funcţiona încă fântâna? Ce-or avea oamenii aştia în cap când distrug fără noimă astfel de mici(şi destul de rare)podoabe ale oraşului care au funcţionat bine mersi şi care dădeau atâta culoare?
Nişte imbecili!
La fel e şi cu “Fântăna cu copii” de pe Dionisie Lupu
https://www.simplybucharest.ro/?p=6748
Fântâna, fântâna dar…fără apă !
@Ando – Din pacate, eu nu am vazut acea fantana functionand decat atunci, pt. turnarea filmului. Mai des functionau cele de pe esplanada Academiei Militare. Totusi, asta nu era un motiv sa o distruga. Au construit, in schimb, una noua (ditamai hardughia)in mijlocul parcului. Au chemat si un italian ca sa o regleze… Bineinteles ca si aia functioneaza din an in paste. In Bucuresti nu am vazut niciodata fantani care sa functioneze constant, nu mai exista traditia asta. Pe bune, decat sa se construiasca fantani noi, nefunctionale, adevarate gropi de beton, mai bine le refacem/restauram pe cele monument, cum e, de exemplu, asta: https://www.simplybucharest.ro/?p=6498 pe care ai admirat-o si tu :).