Ateneul Român e, cu siguranţă, una dintre cele mai frumoase clădiri ale noastre. Ne mîndrim cu ea, o recunoaştem oriunde – şi oriunde-i ghicim forma: pe bancnote, pe afişe, pe cărţi, pe materiale promoţionale – ştim că e o frumuseţe.
Ateneul, aşadar, se cade a fi ocrotit şi pus în valoare. Că nu-i aşa mereu, ştim – din păcate.
Dar ultima ispravă a gospodarilor – căca-m-aş pe ei de gospodari să mă cac – este incredibilă.
Vine străinul cu aparatul foto pregătit în fața clădirii reprezentative a oraşului în care se află şi – ghici ce? trebuie să facă poză la ghereta paznicului:
Bravogogule, aşa se pune ghereta, în faţa intrării – să ştie toată lumea că nu-i sat fără cîini.
Că paznicul, săracul, arată mai amărît decît înşişi cetăţenii care dorm noaptea pe băncile din parcul Ateneului, asta e altă poveste. Dar ghereta lui se putea pune naibii altundeva – undeva unde să nu se vadă.
Ce mentalitate de muncitori necalificati!
Nu apreciati de loc arta contemporana.
Ghereta aceasta, cu linii moderne, indraznete, cu plastic alab si sticla, cu nuantele vesele de b;eu si vernil, realizeza un binevenit contrast cu cladirea veche, greoaie si anosta a Ateneului.
Care straina vine sa pozeze Ateneul?
Daca ar vrea sa vada cladiri de la 1880, nu de la 1700 sau de pe vremea romanilor, si daca ar veni in Bucuresti in loc de Sibiu, Cluj, Sighisoara, Sibiu, etc. desigur ca va a[recia mult acest inedit element de modernitate! Almiteri ar crede ca a facut o poza cu Ateneul de pe vremea lui aragial, din perioada interbelicasau din Iepoca de aur – toate aaveau in comun faptul ca Nu vedeai ghereta de paza, iar pe Ateneu nu erau bannere sau meshuri publicitare …
Felicitari primerelui care este, si succes in lupta pentru Prededentie!
A, dacă e Artă, scuzați, nu am știut!
Doarf… Să nu se umfle tărîța în mîncătorul de parizer pus în gheretă și să se-apuce să caftească vreun străin care nu înțelege demersul artistic.
Eu il votez pe Dr. Oetker presedinte, ca sa scap de el ca Primar 🙂
Mizeria perfecta in centrul centrului. Oricum, sezonul acesta estival turistic e compromis total pe Calea Victoriei, din cauza lucrarilor de largire a trotuarelor.
Deci ce mai conteaza o ghereta in plus????
Stii ca Dr. Oetker jr. a fost ofiter SS ? 🙂
Pot sa folosesc o imagine din astea joi, in prezentarea mea de la MIMB?
Amirale,
Apreciez pragamatismul! Sigur, Victoriei este facuta praf, ce mai conteaza nsite corturi si o ghereta la Ateneu?!
Adrian,
Nu vreau sa raspund eeu in locul Cartitei Flamande, dar ghrete astea de paza vor deveni asa omniprezente, ca va fi imposibil sa le EVITI in poze! Asa ca nu se mai poate vroibi de copyright pe imagini, scot aparatul pe geam, decalanez fara a incadrez, si sigur voi vedea in poza caini maidanezi si masini pe trotuare, respectiv meshuri publicitare si gherete!
Nimeni nu poate sa pretinda da detine o imagine inedita, unica – bataia ar fi fost pe ULTIMA POZA CU ATENEUL FARA GHERETA!!!
Da’ desigur, Adrian – dacă ştiam că o să fie pe-aşa, făceam poze mai bune 🙂
Şi ştiam de Oetker 🙂
Acuma, ce să mai zicem? O să ne săturăm de pozat tîmpenii dintr-astea gospodăreşti!
Multam! Iau una din ele ca sa pigmentez prezentarea. De cateva zile ma screm si uit sa te sun sa te intreb despre vacanta de langa Kavala caci ne facem ganduri pentru anul asta. Probabil ca la aproximativ aceeasi bani pe care i-am sparge in Land of no choice, cred ca iesim in castig daca facem o Nea Iraklitsa ceva … Mai scutesc si aglomeratia si cei aprox 50 euro in plus pentru ferry in Thassos. Te sun maine dimineata intre sedinte sau dupa-amiaza
@Cristian Ioan: corect pe undeva dar eu de obicei daca folosesc o imagine a cuiva, indiferent de subiectul ei, ma straduiesc sa-mi amintesc sa mentionez sursa. Nu-mi iese chiar intotdeauna dar in ultima vreme nu prea am mai ratat 🙂 In plus, daca vine joi Cornel la prezentare si vede ca pun pe ecran poza lui fara sa spun, ce ganduri si-o face apoi despre mine ? 🙂
@ Adrian, ai perfecta dreptate, la modul general.
O imagine este valoroasa daca este rara sau UNICA, insa gheretele in fata Ateneului sunt ceva omniprezent.
Nu etse vorba nici de fulgerele de la furtuna de ieri, nici de un eveniment deosebit in oras, cum au fost Statuile Vivante in Herastrau!
Nu, gheretele sau intrarile in parcare ce iau fata monumentelor, cite au mai ramas, sun t o prezente cotidiana!
Copyright sau mentionarea sursei ar trebui, de exemplu, pentru imaginile care sa arate Arcul de Triumf fara termopane si polistiren …
Hmmm… nu mă mai miră demult nimic, aș spune mai degrabă că toate acestea fac parte din specificul (sau farmecul ? ) locului 🙂
Bravo, Iulia!
Asa este, cui nu-i place ghereta, n-are decat sa ne lase in pace, sa se duca in schimb la Praga sau Budapesta! Sau Cracovia, sau Bratislava …