… de curînd, într-o Sîmbătă ploioasă – și, Doamne, multe au mai fost anul ăsta! – ne-am adăpostit de intemperii, un ceas și mai bine, la Muzeul Tehnic – cel din Parcul Carol, fost Libertății.
Nu mai intrasem, aici, de pe vremea cînd mă duseseră cu școala – cred; așa că tot ce era vechi în muzeu era ca și nou pentru mine.
E greu să nu-ți placă; dar e greu să nu-ți oprești mîhnirea cînd îți dai seama că acest muzeu ar avea nevoie de un spațiu de zece ori mai mare, de cincizeci de ori mai multe exponate, de o sută de ori mai multă istorie explicată: pentru că ar fi frumos să fie un muzeu al mîndriei noastre tehnice…
Ar trebui, zic – dar știți și voi: nu e…
Atît cît e, așa cum e, muzeul nostru tehnic nu trebuie ocolit.
Pozele dinăuntru n-au ieșit grozav deloc, așa că am selecționat doar… diverse plăcuțe amplasate pe fel de fel de mașinării și echipamente. Mie-mi plac plăcuțele astea, sînt pe măsura vremurilor, uitîndu-te la ele e aproape la fel de instructiv ca uitatul la mașinării în sine.
comentarii