N-a fost, duminica trecută, singura dată cînd am văzut lume ca la urs, strînsă pe treptele Ateneului. Ce să fie? Se-mpărţea ceva gratis?
Cam da – ceva se-mpărţea: ceva frumos. Se-mpărţea Bucureştiul cel vechi, cu tururile acelea despre care-aţi mai tot auzit, „Cu bastonul prin Bucureşti”
Atîta lume venită, cum să nu fie frumos? Cum să nu zici, „Bravo!!!”? Bună treabă! Să adune – o iniţiativă frumoasă şi discretă – de două ori pe săptămînă, sute de oameni gata să afle mai multe despre oraşul lor? Păi asta numesc eu succes; şi încă unul frumos.
Mulţi tineri; foarte mulţi – dar ştiu că vin şi bătrîni, mai ales la tururile de dimineaţă. Şi străini, bucuroşi de atmosferă, de faptul că-i gratis, de ideea că-nţeleg Bucureştiul şi bucureştenii.
Bravo – din toată inima!
Daca-i moca … buluc. Sa ne zica amicul Popescu cati oameni avea la tururile lui.
eu sunt sgarcit… parol… si prea bogat ca sa-mi permit lucruri scumpe…
fost, plăcut. dat bani din proprie iniţiativă (deşi sunt zgârcită).
o să mai auzim de Edmond, vă spun eu!