Să ne aducem aminte de primul articol apărut aici despre anii ’90 – anume despre terasele uitate ale vremii… Bucureştiul anilor ‘90 e mai mult decît Bucureştiul mineriadelor şi al Pieţei Universităţii şi al mitingurilor. Bucureştiul anilor aceia e un oraş deodată-liber şi gata să fie valorificat.
Cam asta s-a-ntîmplat cu Bucureştiul nostru, în primii ani de libertate. A fost valorificat. Comerţul a-nforit şi fiecare spaţiu liber a primit o firmă deasupra. Fiecare colţişor de trotuar a fost folosit: tonete, chioşcuri, gherete, magazine au răsărit, parcă peste noapte.
De ce zic că Bucureştiul ăsta s-a pierdut? Pentru că nu s-a gîndit nimeni să-l ţină minte; aveam cu toţii alte lucruri de făcut pe-atunci. Aşa că, de căutaţi cumva poze făcute prin 91-94, o să găsiţi tare puţine.
…. și nici un articol-amestecat despre diferite chestiuni ce țin de civilizația publică nu-i de trecut cu vederea. Ţineţi minte prăvăliile care aveau chepengurile alea de aprovizionare pe trotuar? Marfa ajungea – cu liftul, sau pe un fel de tobogan, direct în pivniţă – ei, trebuia, totuşi, să fii cu luare-aminte cînd treceai pe lîngă un chepeng dintr-ăsta. Dar azi, cînd avem mii şi mii de gropi, de borduri ştirbe, de capace de canal sparte, ne rupem picioarele mai des ca-n interbelic.
Ca prin minune, si eu ma gandeam la aceeasi chestie. deci, cu dedicatie, ceva inedit: masini tari din Bucuresti, anul 1991! http://volganeagra.blogspot.co.uk/2014/09/masinile-bucurestiului-in-1991-cars-of.html
Super! Chiar super.
Fiatul cu numere de Mures are cifrele “pe stil vechi” – mai elegante.
Aceste numere au fost emise din septembrie 1977 pana prin 1988. Intr-adevar sunt mult mai elegante. Numarul de pe Fiat a fost emis prin 1982/3 – deci nu e exclus ca Fiatul sa fi circulat in Romania inainte de 89.