despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

faţă în faţă cu arta publică

… într-o dimineaţă ceţoasă rău, mă găseam în Parcul Izvor, să-l văd în plina sa tristeţe autumnală – că vara-l ştiu prea bine, plin de veselie, de copii, de oameni care se simt bine pe iarbă…

Era linişte, oamenii se grăbeau zgribuliţi la serviciu, umezeala se lăsase în jos, iar în sus – har Domnului – nu se vedea neam din Casa Republicii; era bine.

… asta, desigur, pîn-am dat cu nasul peste arta publică: anume aceea făcută să puie cetăţeanul pe gînduri, să-i transmită ceva. Ştiţi voi; chiloţăraie pusă pe-un gard, o balegă răsturnată pe-un soclu de statuie – aceleaşi lucruri făcute de-aceeaşi gaşcă de artişti alternativi care-au spurcat, în ultimii ani, spaţiul public…

În fapt, n-am călcat – neatent – în vreun căcălău de buldog, ci – mai rău – am dat peste ceva numit „Spaţiu expandat – Insider and Outsider”.

Păcatele mele!

E şi mai rău!!!

… parol!

Mă rog, ultima dintre chestii – şi cea mai din dos – măcar are un chichirez:

Fata asta şi-a dat silinţa, cum s-ar zice; şi asta-mi place. În rest, „activarea spaţiului urban” este o mizerie, ceva care este băgat pe gîtul cetăţeanului. Mai mult, n-are nici în clin, nici în mînecă cu demolările petrecute aici pe vremuri, nici cu dramele oamenilor strămutați…

Şi să ştiţi că mie-mi place arta, îmi plac chestiile care te pun pe gînduri. Înţeleg metaforele – dovadă că apreciez şi celelalte intervenţii urbane din Parcul Izvor, cum ar fi:

Cele patru căcăstoare ecologice simbolizează, desigur, cele patru dimensiuni ale universului; cele două pubele sînt o metaforă la adresa sistemului politic; iar în cele trei containere de colectare selectivă cu capace aidoma celor de veceu percep o alegorie la definirea socială a individului.

Vedeţi, mă pricep.

8 comments to faţă în faţă cu arta publică

  • Ar trebui să vorbim şi despre utilitatea modernelor opere de artă din parc. Cele din ultimele 3 poze chiar au un scop nobil, pe care îl servesc ireproşabil (am apelat destul de des la serviciile lor şi nu m-au dezamăgit). În schimb, restul… nu prea ajută la nimic, poate doar scheletul ăla (care arată interesant) şi, eventual, scaunele în formă de casa popou… pardon, poporului, presupunând că se poate sta pe ele.

  • Ando

    Chiar nu înţeleg! O ducem rău de tot cu monumentele şi statuile
    oraşului…

    ”…oare cum se poate ca, în alte țări care au mai multă apă caldă, operele de artă din orașe să arate a opere de artă adevărate, care atrag turiști, care aduc bani, care impresioneză prin poziționare și prin măiestrie?”

    http://www.arhiblog.ro/opera-arta-romanului-cartoful/

    Acolo ar trebui organizată o expoziţie permanentă -măcar-cu toate fotografiile anterioare demolărilor.Luate, de exemplu, de pe multele bloguri care s-au ocupat de zonă-deşi, sunt convins, cî există încă multe dosite în diverse arhive, chiar ale instituţiilor de stat.
    Nu mai zic de realizarea unei machete la scara mare a defunctului cartier…

  • Amiral Snagov

    Inca o idiotenie si o porcarie girata de ANALFABETII SI INCULTII care conduc onor. destinele Capitalei.
    Ma scuzati dar nu pot pricepe cum aceste “instalatii” pot aduce vreun plus spatiului public si cum pot onora in vreun fel ce s-a intamplat acolo in anii 80. Mai mult, le pot privi nu ca pe o blasfemie (ma feresc de cuvinte mari), ci ca pe o jignire adusa memoriei.

  • izvoranu

    Iluminatul ala cu panouri solare sau ce o vrea sa fie l-a vazut cineva functionand vreodata?

  • hm

    da, da’ e debil rău…

  • izvoranu

    si inca ceva, in gropile alea s-au plantat pomi. Un lucru bun zic

Leave a Reply to Amiral Snagov Cancel reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>