Duminica asta ne-ntoarcem în timpurile cînd viitorul nu putea fi decît luminos; cînd trebuia să privești înapoi cu dispreț.
„România Liberă” din 18 Noiembrie 1952 ne arăta un „eri și azi” cu Hala Obor:
Pe 24 Noiembrie 1964 citeam despre extinderea librăriilor Kretzulescu și Eminescu:
Iar în 1965, pe 9 Aprilie, ne umpleam de poezie citind despre prefacerea vechii văi a Cociocului în parcul de azi:
Ce propaganda slinoasa puteau sa arunce indivizii astia din “presa” de propaganda … Pai Halele Obor erau facute dupa indelungi cautari tocmai de catre “burghezo-mosieri”. A fost un proiect studiat de Octav Doicescu si apoi atribuit lui Horia Creanga. De fapt, e ultimul proiect al acestuia caci el a murit in 1943. Cei doi au cautat exemple si le-au adaptat tocmai ca sa faca ce se arata acolo – linii de aprovizionare auto si feroviar in subsol, spatii de depozitare mari, inclusiv frigorifice. Totul a fost gandit si initiat inainte de razboi.
Primele credite luate de municipalitate in 1936 pentru hale, in presa vremii: http://octavdoicescu.blogspot.ro/2011/05/halele-obor-in-atentia-presei.html
despre proiectul Doicescu: http://octavdoicescu.blogspot.ro/2011/05/halele-obor-proiectul-arh-octav.html de unde rezulta ca incepusera deja lucrarile
despre proiectul Horia Creanga: http://octavdoicescu.blogspot.ro/2011/05/halele-obor-proiectul-horia-creanga.html
motivul schimbarii coordonari proiectului: http://octavdoicescu.blogspot.ro/2011/05/halele-obor-demisia-arh-octav-doicescu.html
stii si tu… nu conteaza cine face, ci cine trage foloasele! Si astia de dupa Razboi se pricepeau la foloase de-astea.
Şi Pasajul Basarab e considerat de unii măreaţa realizare a lui Oprescu, deşi era început fizic de pe vremea lui Videanu şi dpdv al proiectării de pe vremea lui Băsescu…
și plăcuța care lăuda „început de Băsescu și finalizat de Oprescu” a început să se scorojească binișor deja.
Detalii nesemnificative. In anii urmatori regimul socialist a construit destul incat comparatiile fanteziste cu perioada “luminoasa” de dinainte de 1948 sa paleasca pana la extinctie. Din pacate, in zilele noastre traim iarasi o foarte periculoasa paralela reactionara.
In aprilie 1960,în România Liberă era publicată macheta pt. sistematizarea zonei Calea Griviţei.
Ei bine, acolo era deja prevăzut -un pod nou Basarab care să treacă, pornind din bd. Titulescu, şi peste Calea Griviţei şi peste calea ferată.
Deci-ca să fim ”scrofuloşi”-era în proiect de pe vremea lui nea’Nicu.:-)
Interesant că, în acea fază, vechiul podul Grant rămanea încă pe poziţie.
Ştim cu toţii că viaţa a inversat ordinea realizării celor două lucrări.
viața bate cetățeanu’…