„Străinii” Bucureştilor

scris de Ando

Timp de câteva decenii, capitala ţării a găzduit, forţată de vremuri, statuile „tătucăi” Stalin şi a „atotcălăuzitorului” Lenin.

Bineînţeles că, între timp, comuniştii s-au năpustit şi au distrus, fără noimă, multe din statuile şi monumentele oraşului existente dar considerate indezirabile pentru noua orânduire.

Dacă statuia lui Stalin a dispărut relativ repede, spulberată de vânturile schimbărilor ideologice, Lenin avea să fie coborât de pe soclu abia în martie 1990, deci după treizeci de ani de la inaugurare.

Este cazul să menţionăm şi un episod de care eu, mărturisesc, habar n-aveam: în 1971, în cartierul Bucureştii Noi, s-au dezvelit şi busturile celorlalţi doi promotori ai socialismului: Marx şi Engels.

Era, deci, o perioadă în care era aproape de neconceput să găseşti statuia unei alte personalităţi străine în Bucureşti.

Şi totuşi…

Amplasat mai „la fereală”, acest cochet părculeţ găzduia (şi găzduieşte) din 1905 şi bustul româno-italianului Luigi Cazzavillan fondatorului ziarului „Universul” şi, practic, al gazetăriei moderne în România.

Ei bine, în 1961, bustul unui alt italian, mult mai celebru – Garibaldi- avea totuşi să se „infiltreze”, în noul cartier Floresca, la schimb cu bustul lui Bălcescu inaugurat în acelaşi an la Palermo:

În Piaţa Spaniei, una din cele mai frumoase din oraş (după mine), se află încă din 1953 bustul marelui scriitor spaniol Cervantes, lucrarea aparţinând lui Ion Jalea.

Ar mai fi de asemenea, de luat în discuţie, pentru perioada de dinainte de 1989, bustul lui Kutuzov din curtea spitalului Filantropia, atât de şugubăţ prezentat aici de HM:

Aşadar, exceptând busturile răspândite prin parcul Herăstrău, nu-mi aduc aminte de alţi „străini” imortalizaţi, în acea perioadă, prin vreun monument de prin Bucureşti.

După 1989, normal, lucrurile s-au schimbat şi am să ma încumet la o scurtă trecere în revistă.

Avem, astfel, statuia generalului Charles de Gaulle, amplasată la intrarea în parcul Herăstrău.

În cartierul apropiat parcului, găsim mai multe monumente dedicate unor eroi din zbuciumata istorie a Americii Latine.

La intrarea pe str. Amiral Bălescu, dinspre Calea Dorobanţilor, este statuia lui Simon Bolivar

Iar, în acest scuar de pe Bd. Primăverii avem aliniate trei busturi: Jose de San Martin, Bernardo O’Higgins şi Jose Artigas, cei care au adus independenţa pentru Argentina, Chile şi Uruguay.

Să nu părăsim totuşi parcul Herăstrău fără a aminti şi de controversata rotondă a capetelor fondatorilor UE:

Bustul lui Napoléon al III-lea – „mare prieten al românilor” este amplasat în piațeta care îi poartă numele, aflată la intersecția străzilor Londra, Haga şi Paris:

În ultimul rond de pe Kiseleff, cum mergi spre Piaţa Victoriei, pe peluza din dreapta, se află bustul lui Omar Khayyam, „poet, filozof, astronom şi matematician iranian” cum scrie pe placa de pe soclu:

Mai „băgăreţi”, turcii au două monumente în Bucureşti: cel al vestitului Atatürk, „părintele Turciei moderne”, din piaţeta Teatrului Odeon de pe Calea Victoriei:

… şi cel din părculeţul de la Perla (intersecţia Ştefan cel Mare cu Calea Dorobanţilor) al lui Hamdullah Suphi Tanriover (1885-1966), diplomat şi scriitor turc, fost ambasador al Turciei în România între anii 1931 şi 1944:

Dacă tot am pomenit de turci, să nu-i uităm pe… greci. Şi ei au două busturi în capitală. Unul chiar în curtea bisercii greceşti, cea de lângă parcul Pache. Este al lui Rigas Velestinlis „scriitor, cărturar și revoluționar grec, o figură eminentă a iluminismului grec”:

… Iar la circa 200 de metri mai sus, în scuarul de la intersecţia bd. Pache Protopopescu cu strada Traian, chiar în staţia de troleibuz, este bustul lui Eleftherios Venizelos, om politic de anvergură care a marcat adânc istoria Greciei.

In altă zonă a oraşului, o porţiune a parcului Tei a fost, în 2007, reconstruită şi transformată în parcul Heydar Aliyev, unde, pe aleea centrală, se găseşte bustul fostului preşedinte azer.

7-9 mai 1999. Papa Ioan Paul al II-lea efectua, pentru prima oară, o vizită în România, ţară majoritar creştin-ortodoxă. Era şi prima vizită a unui Papă în România. În amintirea acestei vizite, în apropierea palatului Nunţiaturii Apostolice (reprezentanţa Vaticanului în România), acolo unde panta străzii Schitu Măguranu se întâlneşte cu strada Constantin Stahi, a fost dezvelit un bust al Suveranului Pontif.

La final, ca să ieşim un pic din clasicul tipar statuie-bust, am lăsat această lucrare originala (autor polonezul Marek Moderau) amplasată acum doi ani în Parcul Ioanid, în memoria mareşalului Jozef Pilsudski, primul conducator al statului polonez renăscut şi care a avut relaţii strânse cu casa regală a României.

Surse folosite pentru text si imagini:

Wikipedia | Agerpres | Cristian Malide | Robert Janak | Jurnalul National | www.gazetaromaneasca.com | Site-urile ambasadelor Poloniei si Azerbaidjanului din Romania | Interviuri Nini Vasilescu | Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic.