despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

case căzute

Am ajuns în locul și momentul în care e nevoie de un subiect nou; un subiect pe care se cade să-l începem. Este vorba de case; de casele căzute ale Bucureștiului. Dacă vreți, un soi de serial nu cu rable – ci cu clădiri.

De ce e nevoie?

E nevoie pentru că… pentru că în acest moment nu mai există site-uri și bloguri care fac acest subiect în mod susținut. Da – acum cinci ani internetul era plin de materiale despre case vechi, despre case abandonate, despre case lăsate să cadă de la sine pentru a putea apare în locul lor blocuri. Dar acum nu pot afirma că se ocupă altcineva de subiectul ăsta.

De ce noi? Și de ce acum? După cum am spus, înainte se preocupau alții, și am considerat că-i elegant să-i lăsăm pe ei. În plus, niciunul din noi nu-i arhitect, urbanist, și nici măcar activist civic…

Dar sîntem bucureșteni – și ne pasă; ar trebui să fie de-ajuns.

De ce noi, cei care în multe rînduri am fost de partea administrației în demolările publice? Faptul că acele demolări ne-au părut necesare e altceva – dar nu putem să nu vedem că în afară de aceste demolări celebre și mediatizate, Bucureștiul pierde, pe nevăzute, multe alte clădiri. Și nu mereu în numele progresului pe care-l merităm cu toții!

Ce-o să putem face? Nu mult, din păcate!

Să scrii despre case e o treabă mai gingașă decît ai crede.

În primul rînd, o casă nu e doar un obiect public, de patrimoniu – ceva de care trage folos întreg orașul. O casă este casa cuiva. Este proprietatea cuiva, este bunul pe care acel cineva îl poate administra după pofta inimii.

Pînă la un punct, firește – nu?

Cetățeanul bine-intenționat care trece pe lîngă o clădire părăginită și lăsată în paragină are tot dreptul să-l blameze pe proprietar; dar nu întotdeauna clădirea aceea are un proprietar care să poată dispune de banii necesari pentru a readuce casa la viață.

Sînt case și case. Unele-s putrede, nu se mai pot salva. Sînt moarte și noi nu știm asta. Stau așa pentru că proprietarul vrea să le vîndă la un preț pe care nu i-l plătește nimeni – și nu scrie nicăieri că trebuie să dai ceva în pierdere, dacă nu ești disperat. Deci – nu toate casele pot fi vîndute. Nu toate casele pot şi trebuie să fie salvate.

O casă este mai mult decît o proprietate. O casă este acasă. O casă poate fi un bun pentru care să ai sentimente – iar sentimentele pot fi diferite… Nu toți o privesc ca pe leagănul în care-au crescut. Unii poate-o urăsc, poate o văd ca pe-o povară, ca pe ceva de care vor să scape, să o transforme în ceva nou!

Sînt – toate acestea – lucruri despre care trebuie să ții cont, atunci cînd treci pe lîngă o casă căzută. Dar faptul e fapt: casa aceea este căzută! Casa aceea nu ar trebui să rămînă așa! Casa aceea urîțește orașul și ne-ncurajează să credem că trăim într-un oraș în care nu merită să fii civilizat…

… cînd am luat la picior bulevardul Regina Maria, la astfel de case căzute mă gîndeam.

Așadar, pornim la drum – pe-un drum nou. O să vedeți case căzute care merită mai mult. O să vedeți case care nu mai au mult. O să vedeți case care au dispărut deja – ca aceasta, de pe strada Grigore Manolescu, despre care vorbea Adrian în comentariul de aici.

… casă care, azi, nu mai este:

Ca de fiecare dată, apreciem orice contribuţie din partea voastră: dacă aveţi cunoştinţă de clădiri despre care merită să scriem, vă aşteptăm la simplybucharest@outlook.com.

Ideea abordării acestui subiect a venit în urma sugestiilor unui prieten, căruia îi mulţumesc.

25 comments to case căzute

  • xanu

    Foarte bine scris, darrrrr…..O constructie nu reprezinta totdeauna o CASA!Majoritatea Caselor care intra in discutia avuta de noi, sunt declarate “Monument istoric”.Adica sunt semnificative dpdv istoric,arheologic,arhitectural,cultural,etc.Nu orice darapanatura valoreaza, ca si patrimoniu,asa cum nu orice rabla ciungarita merita salvata.Fiind incadrate ca monument intra sub un anumit regim legal.Deci nu pot fi daramate ca sa faca loc unei hidosenii moderne si aducatoare de bani.Dar pot fi lasate special sa cada.Ca o paralela sa ne inchipuim ca exista o ruda, buna de mostenit, care in ciuda varstei se incapataneaza sa supravietuiasca.Deci ce poate face ipoteticul beneficiar?Sa o omoare voit?Nu merge, pentru ca aici exista legi aplicabile!Si atunci?O chinuie,o lasa in frig, fara mancare si bautura,etc…
    Eu unul voi ajuta cum pot.Asa cum scrie si in articolul de mai sus, nu este specializarea mea.Dar asa cum nu pot trece nepasator pe langa o fiinta in mizerie, nu pot trece nici pe langa o masina sau casa care se poate salva…

  • hm

    Mi s-a parut corect sa aratam cate pot fi la mijloc.
    In chestiunea distrugerilor patrimoniului istoric, totul se datoreaza vidului administrativ, pana la urma.

    Ce se poate face? Foarte putin! Nici macar in cazurile mediatizate si preluate de ONG-uri, nu s-a reusit oprirea demolarii. Mai ales cand – peste noapte – casa a fost rasa cu buldozerul: si casa a disparut!

    Vidul administrativ de care vorbeam este expresia unei viziuni generale asupra cladirilor vechi, din pacate. Curentul de opinie pare mai degraba favorabil demolarilor, pentru ca cetateanul devine exasperat de cladirile lasate in paragina, devenite focar de infectie, adapost de persoane dubioase si… si incepe sa doreasca sa apara acolo ceva nou, ceva “curat”.

    Sper sa se inteleaga macar ca “nu e OK” sa lasam casele sa cada. Sper sa se inteleaga ca e un subiect care merita citit.

  • Anonymous

    Corect!Dar asa cum proprietarii le lasa sa devina pretabile demolari, iar autoritatile “competente”
    intorc privirea, asa societatea , adica noi individual sau impreuna ar trebui sa incercam sa facem ceva.Stiu replicile gen romanul moare de foame si nu ii pasa de vechituri, dar cineva mai destept ca mine a spus-“Un popor care isi uita trecutul, nu are nici un viitor!”Romanul moare de foame pentru ca este lenes si urmas de “muieti’s posmegii”!Nu toti, dar marea majoritate!
    Desi “sangele apa nu se face” am uitat ca suntem pui de Daci!
    Eu incerc macar sa vad cati Daci s-au trezit!
    Nu vreau sa fiu melodramatic, dar ….situatie este de asa natura.Marea majoritate se rezuma cu visele la cosul de la Cora, telenovela si week-endul la Mare !

  • Hai ca am bagat un mesaj cu multe linkuri spre mine, cred ca a intrat in spam … Scuze!

  • hm

    Nu în spam, ci doar în moderare 🙂
    E într-adevăr complex.

    Vorbim la chermeză.

  • xanu

    Mai sus am uitat sa ma semnez…..Tot eu sunt….ala melodramatic ,adica…Mai exista termenul de chermeza…interesant….vreau si eu!

  • Alex

    @All
    Sa mergem pe Strada Lucaci (probabil cea mai veche sin Bucuresti)…sa vedem acolo..istoria vie..a demolarilor caselor din sec. MDCVII ?!

  • xanu

    Ar trebui….sa mergem peste tot.Cati Bucuresteni cunosc oare Bucurestiul?Eu unul recunosc ca nu!Pe strada Lucaci a fost fosta mea scoala de muzica.Acu’ muuulti ani.

  • Alex

    ….mahalaua (termen turcesc..derivat din Mass Allah (asezarea Domunului) este o zona foarte interesanta si probabil…cea mai veche din Bucuresti…Cavafii vin dupa aceeea !

  • Concretramirez

    Bravo. Tot respectul!

  • Cristian Ioan

    @xanu,
    Nu am mai fost de mult pe Lucaci (atentie, aceasta este denumirea corecta, chiar daca dupa 1990 a fost botezata Vasile Lucaciu!), sper ca nu au disparut chiar TOATE casele vechi!
    Facea parte din cartierul copilariei, apoi pe acolo mergeam spre Liceu, deci stiu bine fosta Scoala de Muzica, dupa Revolutie a fost retrocedata unui fals proprietar …

  • PaulIP

    Am in pregatire un articol despre o zona din Bucuresti despre care nu s-a scris inca.
    Am fost asta-vara pe Lucaci, si mai existau “casi frumoase da damult” (cum spunea hm intr-un alt mesaj 🙂 ). Referitor la denumire, intr-un loc gaseam placate cu “Lucaci”, iar cativa metri mai departe, “Vasile Lucaciu”.

  • Cristian Ioan

    Asteptam cu interes articolul!
    Mai exista cladirea scolii de muzica?
    Dar cea gradinitei?
    Cat despre denumire, “mahalaua Lucaci” era cunoscuta sub acest nume deoarece că biserica veche (cea actuala este doar de pe la 1734) a fost ridicată la vreme ei de un boier pe nume Luca. Pentru cei de la Primarie, aceasta era prea vag, asa ca au preferat sa atribuie strazii numele unei personalitati concrete, cunoscute, vasile Lucaciu …

  • hm

    Aceeași situație cu vechea strada Sebastian devenită după ’90 Mihail Sebastian.

  • PaulIP

    Sincer, nu am putut observa strada aceasta foarte bine, iar articolul asteapta cateva zile frumoase de primavera pentru a continua documentatia; asta-vara am realizat cam jumatate din el, iar pe Lucaci mi se terminase bateria de la camera… 🙁 . Gradinita mai exista, dar este/era intr-o stare… (doar de n-as confunda-o cu una din zona Maximilian Popper! Revin cu o informatie precisa dupa ce ma uit pe harta!)
    De scoala de muzica nu pot sa va spun nimic…

  • Cristian Ioan

    @PaulIP,
    vreme superba este ACUM!
    Chiar ar fi preferabil de vizitat pina in martie, pomii infloriti sunt damirabili, dar frunzisul mascheaza considerabil cladirile, este bine de profitat de anotimpul rece …
    Gradinita nu era chiar pe Lucaci, ci un pic mai sus pe strada Remus, margand spre Calarasi (Sfanatul Stefan) …
    Ca aspect anecdoti,c prin 1971 cand mergeam spre Liceu pe strada Lucaci, am vazut un Rolls-Royce negru, pe partea opusa scolii de muzica! L-am vazut de cel putin doua ori, dar, atunci cand am luat si paratul fosto, nu mai era ….

  • PaulIP

    Daca as si avea timp material ar fi excelent… :(.
    Fiind in clasa a IX-a, timpul este unul din dusmanii mei (stiu, suna manelistic…). In afara de pregatirea pentru viitorul meu, imi ramane prea putin timp sa ma ocup de alceva in afara de “surf-at” fugitiv pe net. Nici pe vacanta inter-semestriala nu ma bazez.

  • Cristian Ioan

    @PaulIP,
    Dujmanii mei, banii mei, valoarea mea … mad, este neplacut, dar mai tarziu va fi si mai rau! Timpul liber va fi si mai putin …
    Eu sper ca in 10-20 de ani sa ies la pensie (am deja 34 de ani de activitate, insa nu este de ajuns, varta de pensionare este precum linia orizontului) si deci sa am timp sa umblu, nuami daca vor mai ramane ceva case de vazut …

  • PaulIP

    @Cristian Ioan:
    Asa cum am promis, revin cu clarificari vizavi de Scoala de Muzica de pe Lucaci.
    Din pacate… http://acum.tv/articol/8023/
    Totusi, cladirea exista!
    Gradinita este cumva aceasta? https://www.google.ro/maps/@44.432314,26.115968,3a,75y,100.86h,80.9t/data=!3m4!1e1!3m2!1s1R_6Ez01IDxF6f9Cw9IMxw!2e0?hl=en

  • PaulIP

    Imi cer scuze pentru repetarea mesajului!
    Cel de-al doilea are informatia completa.
    De ce nu pot pune link-urile Google Maps corect? De cate ori le incerc, ma “arunca” in Congo!
    Pentru a fi vizualizate, trebuie copiate in bara de adresa al Google Maps.

  • cristian ioan

    @Paul IP,
    Credeam ca zici la misto “in Congo”, dar chiar asa este!
    Macar cand dai google, masps .ro, te duce implicit pe tara noastra, daca nu chiar pe Bucuresti …
    Din fericire articolul “scoala nu mai este ” e vechi, adica din 2008 nu mai este SCOLA< dar a venit criza, iar cladirea mai exista – am fost ultima data in umra cu dpia ani, oricum mai recent de 2008!

  • cristian ioan

    DA!

    Am reusit in cele din urma. CU Street View nu se vede mare lucru, gardul este acoperit cu tabla, in stanga este un pom imens, iar in dreapta este un chiosc la intrare.
    Mia bine am vazut in vechiul Google Earth, a carui rezolutie lasa de dorit.
    Dar se poate distinge curtea gradinitei, si cladirea in fund. In stanga este o curte lunga si ingusta, distinctiva …

    https://www.google.ro/maps/@44.4319194,26.1162702,241a,20y,90h/data=!3m1!1e3?hl=en

Leave a Reply to PaulIP Cancel reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>