Pesemne că rămăsăi în urmă rău cu – pardon – trendurile. Altminterea, cum să-mi pară așa o prostie să ți se dea o carte cumpărată într-o pungă de sandviș?
Da, gogule, trăi-ți-ar mă-ta – uite cum ți se dă cartea cumpărată de la mărețul aprozar de cărți din centrul vechi.
Nu m-a-ntrebat nimeni dacă vreau și castraveți murați la ea.
Și nici lipie nu mi-au dat.
Pentru că, dacă tot vinzi cartea ca pe șaormă, măcar fă-o cu de toate…
Bre, da’rău te-ai făcut 🙂
Ideea de carte e din ce in ce mai prost inteleasa in ziua de azi.
La metrou, de exemplu: cred ca cei care citesc (mai ales cei care si asculta in acelasi timp muzica la glumele alea de sfori, pompos numite “casti”) cred ca nici macar nu urmaresc cuvintele si randurile, ci doar au la ei carti (foaarte usoare – nu neaparat ca greutate – doar nu o sa vedem vreun ” Morometii” sau “Cel mai iubit dintre pamanteni” pe acolo) ca sa se dea destepti. Sau poate cartea e un nou accesoriu de moda, ca asa se explica de ce unele carti au niste coperte cu mari pretentii. Oi fi eu de moda veche, dar zgomotul metroului sau al muzicii in urechi nu prea face casa buna cu cititul…
@PaulIP: apropo de comentariul tău, să cităm din “clasicii” blog-ului 🙂
https://www.simplybucharest.ro/?p=12170
Dacă te hrăneşti cu cărţi, aşa-ţi trebuie!
Dom’le, nu zic! Mai citim și noi! Și clasici… un Johnnie Walker, pe care îl răsfoim de fiecare dată cu plăcere. Nici tragediile grecești nu-s de ocolit… Metaxa…
Iar literatura autohtona e un soi de Babanu 🙂