despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

după Tudor

Una dintre cele mai frumoase și discrete statui ale Bucureștiului este cea a lui Tudor – Tudor Vladimirescu.

Mulți ani am trecut pe lîngă ea – cu 133-ul – cînd autobuzul 133 mergea, spre Romană, pe Eminescu și nu pe Dacia.

Azi, monumentului îi lipsesc literele de bronz – căzute ori pierdute. Dacă nu-l mai ții minte pe Tudor din cartea de istorie sau de pe bancnota R.S.R. de 25 de lei, nici nu știi pe lîngă statuia cui treci. Las’că nici Primăria Sectorului 2 nu s-a priceput bine a-l pune-n valoare; scuarul în care e amplasat – la interescția străzilor Mihai Eminescu, Dragoș Vodă și Precupeții vechi – e înțesat cu bălării urbane la modă: umbroase, ce-i drept…

Statuia lui Tudor șade aici de mai bine de 80 de ani, de cînd a făcut-o Teodor Burcă.

Mereu mi s-a părut ciudat felul în care numele lui Tudor e împrăștiat prin orașul nostru. Statuia-i pusă aici; dar șoseaua ce-i poartă numele e tocmai în cealaltă parte a orașului: e vorba de șoseaua ce completează ruta inelară între cea a Pandurilor și cea a Viilor (mă rog, cinstit ar fi să recunoaștem și străzii Odoarei meritul de-a face parte din acest sistem stradal).

Șoseaua Tudor Vladimirescu e, tematic, însoțită de străduța adiacentă numită 1821 – una dintre cele mai înguste artere rutiere din București.

Atît șoseaua, cît și statuia au adus numele lui Tudor în conștiința capitalei cam prin aceeași perioadă – a anilor ‘920-30 – în care ne mîndream cu simbolurile istorice ce aminteau de eroism. Deși „Pandurilor” era numele șoselei actuale a Pandurilor încă de cînd-hăul, de la sfîrșitul secolului al XIX-lea, numele actualei șosele Tudor Vladimirescu rămăsese, pînă spre sfîrșitul anilor ‘920 al „Doamnei” – de-abia atunci s-a schimbat.

Nu-i fără rost numită șoseaua „Pandurilor”: ci în cinstea venirii pandurilor lui Tudor la 1821; tabăra lor principală s-a găsit tocmai pe unde azi se află clădirile Facultății de Chimie…

Îl mai regăsim pe Tudor Vladimirescu în București la cîțiva kilometri și mai spre marginea orașului – dînd numele cartierului adiacent bulevardului Ghencea. De mult, indicatoarele de traseu ale autobuzelor și tramvaielor care întorceau în Ghencea scriau „Cart. Tudor Vladimirescu”; cu toate astea, nu știu pe nimeni care să afirme că locuiește în acest cartier – numele e cam căzut în desuetudine, deși apare pe hartă și azi.

Ca să lămurim oleacă tărășenia, fosta comună Lupeasca – aflată din prelungirea Rahovei spre Alexandria și întinzîndu-se pînă-nspre Ghencea – a purtat numele Tudor Vladimireascu în perioada de dinainte și de după Război; în 1950 a fost înglobată în suprafața administrativă a Bucureștiului.

Zona Mărgeanului e și azi în parohia Tudor Vladimirescu 1. Parohia Tudor Vladimirescu 2 e-nspre Prelungirea Ghencea; biserica de-acolo se cheamă – de ce?? – Tudor Vladimirescu Canal.

Cimitirul Tudor Vladimirescu (acolo unde-ntorcea troleul 96, la strada Tăcerii) e cel de pe Antiaeriană, din capătul ei dinspre șoseaua Alexandriei. Deci, tot pe teritoriul vechii comune…

L-am mai avut pe plimbărețul oltean și – ia, ghici! – sub formă de nume de raion, pe vremea cînd Bucureștiul de după Război s-a-mpărțit în raioane; ulterior acestea s-au transformat în sectoare (opt la număr și apoi – ca azi – șase). Raionul Tudor Vladimirescu era, însă, cam pe locul unde-i azi Sectorul 3.

Celebru ca acronim, l-am descoperit și pe botul dubițelor și autobuzelor cu care-am circulat aproape o jumătate de secol. „Teveurile” erau construite la fabrica „Tudor Vladimirescu” aflată de prin anii ’50 între Giurgiului și Ferentari.

Fabrica a renunțat la acest nume în anii ’70, numindu-se „Autobuzul”, dar a păstrat sigla „TV” încă foarte mult timp, înlocuind-o cu „Rocar” de-abia înainte de schimbarea regimului. Fabrica nu mai există azi.

… și, ca să-l mai plimbăm nițeluș pe revoluționar și prin Militari, îl găsim dînd numele liceului aflat între APACA și Lujerului.

6 comments to după Tudor

Leave a Reply to C.D.Mocanu Cancel reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>