despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

Calea Dudeşti – Farmaciile (II)

scris de C. D. Mocanu

Precizare: Acest articol se bazează pe documente, pe amintiri personale şi pe mărturii.

Nu bănuiam că în vremuri pe care nu le apucasem, magazine cunoscute fuseseră farmacii. Uneori, bătrânii îşi mai aminteau de ele dar atunci nu mi se păreau de luat în seamă. Cele mai multe au fost învinse de buldozere. Unele au rămas doar în fotografii. Surprinzător, câteva dintre clădirile în care au funcţionat farmaciile au scăpat şi supravieţuiesc neştiute pe Dudeşti. Să facem, aşadar, o plimbare şi în drum să zăbovim doar o clipă, din loc în loc, atât cât să marcăm traseul unor viitoare hoinăreli!

Dudeşti Nr. 1, Edison – Vasile Popa

Chiar la începutul Căii Dudeşti, acolo unde aceasta se intersecta cu străzile Mircea Vodă şi Colonel Orero/Avram Goldfaden, într-una dintre prăvăliile adăpostite de imobilul de la Nr. 1 şi-a desfăşurat activitatea şi farmacia Edison. Fotografia aparţine lui Dan Vartanian şi a fost făcută în anul 1979.

Dincolo de strada Anton Pann, la numărul cinci, a fost cinematograful Edison. Ani mulţi a împărţit spectatorii cu un stabiliment similar situat vizavi, în dreptul străzii Făurari, pe Dudeşti la numărul 22: Cinematograful Rex/Rio/Flacăra.

O bucată de timp i-am fost, săptămânal, vizitator credincios. Pentru două motive îl preferam altora din zonă deşi avea un număr mic de locuri:

  • Era mai curat decât celelalte.
  • Alături, la aceeaşi adresă, se găsea o cofetărie mică (fosta cofetărie „Lili”), care nu avea mese dar de unde cumpăram negreşit, pentru acasă, câteva prăjituri la care mă gândeam cu bucurie înainte de a merge la film.

Apariţia cinematografului Gloria şi „mirajul centrului” m-au îndepărtat pentru totdeauna de altarele de la Tomis, Flacăra şi Vitan ale celei de a şaptea dintre arte.

Clădirile au dispărut în toamna anului 1987.

Dudeşti Nr. 15, Rex – Goldstein G. & Lauer Frederic

Peste drum de cinematograful Rex, la numărul 15, chiar în faţa sediului  Comunităţii Evreilor din Bucureşti (Dudeşti Nr. 24), o altă farmacie îşi oferea serviciile celor aflaţi în căutarea sănătăţii.

Era găzduită la parterul unei construcţii  frumoase, gospodăreşti, formată din două corpuri legate între ele de o galerie şi de o logie elegantă flancată de balcoane protejate cu dantelării din fier forjat. Dan Vartanian a fotografiat-o în 1979. Aici, printre alţii, locuia un personaj important al Dudeştiului dar şi al mahalalelor din jur: Moaşa diplomată Rachel Senater.

În cele două prăvălii, aflate de o parte şi de alta a gangului care asigura trecerea spre curtea imobilului, au funcţionat Farmacia Rex – Goldstein G. & Lauer Frederic şi Magazinul de încălţăminte Pincu Penchas. Ca toate celelalte proprietăţi evreieşti de pe Dudeşti şi acestea au căzut pradă furiei oarbe a legionarilor dezlănţuite în perioada 21 – 24 ianuarie 1941. Au fost devastate şi jefuite, au renăscut, în final fiind îngenuchiate de evenimente paşnice dar cu consecinţe devastatoare.

Aceeaşi soartă a avut sediul Comunităţii Evreilor din Bucureşti şi al ziarului Curierul israelit. Îndată după Naţionalizare localul a fost ocupat de Policlinica Bradului (Dudeşti Nr. 24). O perioadă scurtă de timp, tot aici a funcţionat Centrul de statistică al Policlinicii Vitan.

Alături, la numărul 26 (Crucea de Piatră/Asău colţ cu Dudeşti) se afla, cum altfel, o bodegă: Bodega Gheorghe Rădulescu.  După 1948, noii primaşi ai comerţului bucureştean i-au schimbat destinaţia. A fost până la dispariţie (1987) Magazin de electrice, menaj, chimice, fierărie. Şi-a început activitatea în 1950 ca parte a Unităţii chimicale Lipscani din cadrul I.C.S. Ferometal. Mai târziu a trecut în subordinea O.C.L. Tehnometal diversificându-şi, în timp, domeniul de activitate. De aici cumpăra tata, primăvara, vopsea pentru gard şi var pentru pomi iar toamna, vestita vopsea neagră Titan pentru sobe şi burlane.

Celălalt colţ al intersecţiei Crucea de Piatră/Asău x Dudeşti (Dudeşti Nr. 28) era ocupat de o altă farmacie care nu a mai rezistat până la Naţionalizare.

Dudeşti Nr. 28, Avram Solomon

A fost distrusă şi jefuită de legionari, proprietarul înregistrând o pagubă de 600.000 Lei. Se pare că după aceea nu şi-a mai reluat activitatea.

În anii ʼ60 la parterul clădirii se găseau Magazinul de mobilă Solca (O.C.L. Mobila), mutat aici de la intersecţia Dudeşti x Traian (Mob.) şi Biblioteca raională Tudor Vladimirescu.

La începutul anilor ʼ70 locul mobilei a fost luat de radio – televizoare – electrocasnice. Fotografia lui Dan Vartanian (1979) a surprins noul magazin.

Un pic mai încolo, la intersecţia Dudeşti x Nerva Traian (Dudeşti Nr. 34), se făcea negoţ în câteva prăvălii înşirate una lângă alta. Tramvaiul avea staţie chiar în dreptul lor şi asta le asigura un număr mare de clienţi. Vizitam  şi eu, destul de des, două dintre acestea.

Fostul Magazin de cafea Jaffa adăpostea un Centru de pâine (O.C.L. Pâinea – Unitatea nr. 491) care îmi era în drum. Într-o perioadă, de acolo cumpăram zilnic nelipsita pâine intermediară.

De celălalt însă mă leagă nostalgice aduceri aminte. Era un Magazin de încălţăminte, fostul magazin Maria Tanaschievici căruia negustorii noii orânduiri nu-i schimbaseră profilul. Ani mulţi, până spre terminarea liceului, a fost furnizorul meu statornic de încălţări. Pantofi, sandale, bocanci, pâslari, şoşoni, cam de toate.

Dar mai ales legendarii tenişi chinezeşti, bleumarin cu talpă verde. Toţi puştii mahalalei purtau vara (numai vara!) tenişi. Erau accesibili ca preţ şi de foarte bună calitate. De la „Nerva Traian” mi-am cumpărat în 1970 primii pantofi fără şireturi. (N.B. – Cine mai ştie azi de tandemul pâslari – şoşoni?)

Dudeşti Nr. 57, Minerva – Gheorghe Paraschivescu/Farmacia Nr. 43

Era amplasată în zona intersecţiei străzilor Dimitrie Cantemir/Cernişoara x Cpt. Petre Carp x Dudeşti. În apropiere, înaintea farmaciei, funcţiona un atelier pentru confecţionarea plăpumilor. Cei doi plăpumari lucrau pe un podium aflat în dreptul vitrinei astfel încât cei curioşi puteau urmări gratis  „spectacolul”.

Eu o făceam adesea!

Dincolo de farmacie, la intersecţia Dudeşti x Traian (Str. Traian nr. 2) se afla o cofetărie. Acolo am mâncat cele mai bune Savarine şi Violete! Vizavi, la numărul 46 stătea în calea trecătorilor cel mai mare magazin alimentar general – Alimentara – al Dudeştiului.

Toate au fost demolate în septembrie – octombrie 1987.

Dudeşti Nr. 64, Trinităţii – Dr. Sterie Chiale

Se găsea la parterul clădirii de pe colţul intersecţiei Dudeşti x Anastasie Panu. S-a mutat aici la începutul anului 1941, în locul Galanteriei Toni Langhaus. Funcţionase până atunci la numărul 58 şi a lăsat locul unui restaurant. După Naţionalizare, farmacia a fost înlocuită de un magazin de… galanterie – tricotaje foarte bine aprovizionat şi apreciat de locuitorii zonei. Păstrez şi acum un pulover gros, de iarnă, cumpărat de acolo prin ʼ80. Avea şi un mic raion de parfumerie fără… parfum. Clientela, nu prea sofisticată, prefera apa de colonie. Sortimentul  bogat, pentru toate gusturile, se vindea în sistem vrac („vărsată”). Se cumpăra cu suta (de mililitri) şi se măsura cu cilindrul gradat. Clientul venea de acasă cu sticluţa sau o cumpăra pe loc şi vânzătoarea „strecura” într-însa lichidul plăcut mirositor cu ajutorul unei pâlnii mici, din tablă galvanizată, cu „gât” lung şi subţire. În jur, mirosea de te lua ameţeala. Tot aici,  „băieţii” (şi nu numai ei) găseau uleiul de nucă, „balsamul” cu care îşi „amenajau” freza.

De cealaltă parte a străzii Anastasie Panu, în pintenul format de aceasta cu Cernişoara, fostă Dimitrie Cantemir, mi-a bucurat copilăria o simigerie (S). Doi greci bătrâni, deveniţi angajaţi la stat, „meştereau” aici bunătăţi care mai există azi doar în amintirea celor care le-au gustat.

La numărul 58, pe colţul Cernişoara x Dudeşti funcţiona o Cantină de ajutor popular.

Chiar aşa se numea! Aici săracii cartierului găseau pentru ei şi pentru familiile lor o masă caldă şi îndestulătoare. Puteau mânca în localul fostului restaurant sau îşi puteau lua acasă porţia folosind celebrele sufertaşe. Ajutorul popular era efectiv şi eficient. Acolo unde acesta nu prididea, intervenea „mahalaua” care nu-şi lăsa necăjiţi să moară de foame!

Clădirile amintite au fost puse la pământ în septembrie – octombrie 1987.

Dudeşti Nr. 79, Handman S.

În faţa bisericii Troiţa, dincolo de strada Trinităţii/Maximilian Popper, la intersecţia acesteia cu Calea Dudeşti se afla, înlocuind  Magazinul de galanterie Avram Weinfeld, farmacia Handman.

Îndată după naţionalizarea din aprilie 1949, localul acesteia a fost ocupat de atelierul fotografic Peleş, proprietatea lui Ilie Rădulescu, aşa cum o atestă şi Lista atelierelor fotografice care au fost autorizate să execute fotografii pentru Buletinul de Identitate, publicată în Scânteia din 29 iulie 1949.

Imaginea surprinsă de Dan Vartanian în 1979 înfăţişează Atelierul Fotografic M. Rădulescu (succesorul lui Ilie Rădulescu). În februarie 1968, aici mi-am făcut „pozele” pentru primul meu Buletin de Identitate pe care l-am primit în cadrul unei festivităţi oficiale organizate la casa de Cultură a Tineretului „Turturele”. De curând mi-a fost înmânat unul valabil până la data de 18.02.2071! Astfel, autorităţile mi-au atras în mod elegant atenţia că este ultimul!

Alături, la numărul 77, un atelier de remaiat ciorapi oferea servicii calificate doamnelor. Era încă pe vremea cînd ciorapii de mătase şi mai apoi de nylon se găseau greu, erau scumpi, se purtau la ocazii speciale, se păstrau cu grijă şi se reparau neântârziat atunci când „ghinionul” făcea să le „fugă un fir”. Intervenţia consta în refacerea ochiurilor rupte ori scăpate sau a firelor deşirate şi astfel preţioasele accesorii vestimentare îşi recăpătau valoarea de întrebuinţare. O maşinică specializată şi o vedere ageră duceau la bun sfârşit dificila şi importanta operaţiune.

Cele două ateliere au devenit amintire în octombrie 1987.

Sfârşitul părţii a doua. (Va urma!)

3 comments to Calea Dudeşti – Farmaciile (II)

  • Amiral Snagov

    Va felicit! Nu va opriți!

  • Ando

    Pornind de la motivul farmaciilor, găsim o riguroasă şi, în acelaşi timp, fermecătoare aducere “în prezent” a atâtor detalii despre acest cartier bucureştean despre care, eu unul recunosc, ştiam destul de puţin.
    Cinematograful Rex/Rio/Flacăra, cofetăria Lili,moaşa diplomată Rachel Senater,negustori, meşteşugari, Crucea de Piatră…oameni, destine!
    Să tot citeşti aşa ceva!
    Şi,da,eu am purtat pâslari cînd eram mic şi locuiam într-o casă cam şubredă şi friguroasă. Şoşoni nu, dar am avut,în schimb, galoşi:-)

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>