Mereu chiuie cineva de fericire, răspîndind vești despre presupusa cădere a B.O.R. în încrederea populației. Doar că… în tot acest timp, aceeași B.O.R. e mai solidă și atrage tot mai multă lume…
Cine-o sta să explice? Că de înjurat, oricine poate.
Noi, cei care judecăm cu ceea ce-avem între urechi și care nu negăm realitatea atuncea cînd nu ne place ori n-o înțelegem ușor, vedem cît de paradoxală e situația asta.
E simplu, deci, pentru oricine să-njure; dar să facă un pas ca să se dumirească ce și cum, e mai greu.
… te miri, Dumineca dimineața, de numărul tot mai mare te tineri care participă la slujbe. Tineri care – în pofida prejudecăților – nu-s nici cu privirea goală, nici cu scuipat curgîndu-le din gură. Tineri care se coboară din mașini bune, pe care le-au cumpărat din bani cîștigați muncind. Tineri pe care nu-i poți deosebi, în tot restul timpului, de rockeri, de seculariști…
Ce mai lucrare!
Dînd tîrcoale Bisericii vezi, născîndu-se, o comunitate: ține de oameni mai deștepți ca mine să se uite, cu atenție, dacă această comunitate funcționează și-n afara Bisericii, dacă-i ajută pe oameni să fie mai buni – ori dacă-i spală pe creier?
Ar fi cazul să punem B.O.R. acolo unde trebuie. Să ne hotărîm ce e: instituție a Statului? – nu, asta nu!; instituție a Țării? – asta-i prea vag și prea pompos…
… dar o instituție a societății? – da; societatea, așa neclară cum e ea, deja se folosește de B.O.R., chiar dacă Biserica e-n urma cerințelor societății…
comentarii