despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

Placing Literature

… un proiect care-mi place mult – „Placing Literature”.

Îți arată pe hartă locul unde s-a petrecut acțiunea – ori vreo scenă mai memorabilă – dintr-o carte. Dacă vrei să afli orașul ori strada, imediat găsești.

Desigur, e și-o chichiță mică la mijloc: cineva tre’ să facă asta: să adauge locurile…

Da’ nu-i greu: oricine are voie și – din cîteva clickuri și cîteva cuvinte – poate să adauge o scenă pe harta literaturii.

Sînt și scene din București? Uite că da; acum, cînd scriu acest articol, sunt două – doar două!

Putem s-adăugăm și noi – adică, și voi? Ba bine că nu!

N-o avea Bucureștiul multă literatură locală, dar… cîtă are, să fie luată-n seamă.

Pe unde ședeau… Hagi Tudose? Otilia? Craii? Conan Doi? Nora?

… multe-s de aflat și de făcut!

11 comments to Placing Literature

  • Vlad

    Bucurestiul are multa literatura locala. Doar cateva exemple:

    1. Nuvelele fantastice ale lui Mircea Eliade, dintre care multe se petrec in Bucuresti, cum ar fi faimoasa “Pe Strada Mantuleasa”, dar si “Secretul Doctorului Honigberger”, “In Curte la Dionis”, etc. S-au facut si trasee turistice bazate pe Bucurestiul lui Eliade: https://www.facebook.com/events/664120983709711/. Andreea Rasuceanu a publicat doua carti: “Bucurestiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literara.” http://www.humanitas.ro/humanitas/bucure%C5%9Ftiul-lui-mircea-eliade si “Cele doua Mantulese” http://www.edituravremea.ro/cele-doua-mantulese.

    2. Romanele de periferie ale lui G.M. Zamfirescu, cel mai cunoscut fiind “Maidanul cu Dragoste”, ce se petrece in fosta mahala de pe la Gara Basarab.

    3. Multe schite din “Momente si schite” de Caragiale se petrec in Bucuresti.

    Este adevarat ca majoritatea acestor carti vorbesc despre Bucurestiul vechi, inclusiv intre cartile noi, de exemplu cartile de interviuri ale Victoriei Dragu Dimitriu sau romanele si eseurile Ioanei Parvulescu. Un alt exemplu este “Hotel Universal” de Simona Sora.

    Dar si Bucurestiul contemporan (sau al ultimelor 3-4 decenii) incepe sa fie bine reprezentat, exemple fiind “Camasa în carouri si alte 10 întâmplari din Bucuresti” de Doina Rusti, “Povestiri de pe Calea Mosilor” de Adina Popescu, romanul “Baiuteii” de Filip si Matei Florian, sau anumite romane ale lui Radu Aldulescu, cum ar fi “Amantul Colivaresei”.

    Iata si doua articole gasite pe net pe acest subiect (imi amintesc si de altele, dar nu le mai gasesc acum):

    http://metropotam.ro/La-zi/10-carti-cu-si-despre-Bucuresti-art3465345691/
    http://www.goodreads.com/topic/show/2264419-carti-a-caror-actiune-se-petrece-in-bucuresti

  • Vlad

    BTW,

    > Pe unde ședeau… Hagi Tudose? Otilia? Craii? Conan Doi? Nora?

    Se specifica la inceputul romanului ca Otilia statea pe Strada Sfintii Apostoli (in mare parte azi disparuta).

  • hm

    Mulțam! Revin mâine cu răspuns.

  • dragos b

    Otilia stătea pe Antim. E drept că la început e pomenită şi Sfinţii Apostoli.
    🙂
    JUPÂN DUMITRACHE: Ei! Apucăm pe la Sfântul Ionică ca să ieșim pe Podul-de-pământ, – papugiul cât colea după noi; ieșim în dosul Agiei, – coate-goale după noi; ajungem la Sfântul Ilie în Gorgani, – moftangiul după noi; mergem pe la Mihai-Vodă ca să apucăm spre Stabilament, – mațe-fripte după noi… Eu trăgeam cu coada ochiului… fierbeam în mine, dar nu vream să spui cocoanelor…

  • hm

    “Intr-o seara de la inceputul lui iulie 1909, cu putin inainte de orele zece, un tinar de vreo optsprezece ani, imbracat in uniforma de licean, intra in strada Antim, venind dinspre strada Sfintii Apostoli cu un soi de valiza in mina…”

    cu toate cele menționate mai sus, mi-e tare greu să spun acum o carte în care Orașul să aibă și un pic rol de personaj, și să impregneze acțiunea covîrșitor.

    Dar referințe găsim, găsim…

    E Cișmigiu&Co, Călinescu are pagini urbane veritabile din Floreasca, Rodica Ojog-Brașoveanu o plasează pe Melania într-o zonă adiacentă Toamnei (din ce țin minte, dar are și multe străzi cu nume fictive).
    Damian Stănoiu, nu doar cu Mitropolia…

    Aldulescu are Dudeștiul și traseul tramvaiului 19 pîn-la Cățelu, în Amantul colivăresei.

    Hagi Tudose era din Vitan.

  • Ando

    Ref. la clădirea Otiliei din “Enigma…”: a circulat varianta casei de pe Antim nr. 40,o clădire impunătoare, boierească, cu o curte generoasă şi multa vegetaţie. Am găsit o imagine-clădirea era cea din pe fundal-în dreapta.Sper să meargă link-ul:

    https://www.facebook.com/uranusdisparut/photos/pb.276423675712669.-2207520000.1458814334./1023754057646290/?type=3&theater

  • dragos b

    Pentru cadre exterioare la “EO” s-a folosit Casa Miclescu, Kiseleff 35-37. Dacă o mai fi existând. Făcuse cineva si traseul lui Jupân Dumitrache & Co. trasat pe o hart[ veche a Bucureştilor dar nu mai dau de el…

  • Vlad

    Dragos B, HM, Ando,

    Mersi pentru corectare! Recunosc ca am mentionat Sfintii Apostoli din amintire (am citit cartea demult). Personal, zona Str. Sfintii Apostoli si Antim are valoare afectiva – bunicii mei au locuit acolo o buna parte a anilor 50 si 60 (deci la 40 de ani dupa actiunea din carte).

    Legat de scrieri in care orasul sa fie “personaj”, as spune ca “Pe Strada Mantuleasa” se potriveste cerintei. Atmosfera din nuvela transpune cititorul in acel Bucuresti de vara linistit, pe strazi laturalnice, cand timpul se dilata. Este acea atmosfera discutata si de HM intr-un articol recent https://www.simplybucharest.ro/?p=34248. “Hotel Universal” de Simona Sora face punte peste timp intre Bucurestiului vechi si cel de la inceputul anilor 90, in zona cunoscuta acum ca “Centrul Vechi”.

    Cartile de amintiri in special au orasul ca personaj – am uitat sa amintesc in comentariul initial de cartea “Din Bucurestii trasurilor cu cai” de Paul Emil Miclescu, care locuia in copilarie pe aceeasi strada cu Barbu Delavrancea, ca tot vorbiram de Hagi Tudose.

    Si am uitat sa mentionez “Sfarsit de veac in Bucuresti” de Ion Marin Sadoveanu, un roman care traseaza fine portrete psihologice personajelor.

  • hm

    Da – Mîntuleasa lui este un personaj.

    Cărtărescu doar a mai făcut din oraș un decor viu.

    Ce e cert e că trebuie să mai citesc – mereu mai sare cîte-un iepure.

    Pînă la momentul în care o să reușim să „umplem” o hartă ca cea de mai jos, mai e:
    http://literarylondonartprints.co.uk/Literary-London-Map

    Sînt multe de citit și mai ales, de recitit. „Groapa”… „Cimitirul Buna Vestire”… Paragrafele de-nceput din „Prins” au un București viu.

Leave a Reply to Vlad Cancel reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>