Acum 50 de ani zilele de 26 si 27 martie au căzut, la fel ca acum, sâmbăta şi duminica şi am zis să aruncăm o privire asupra celor două importante ziare ale vremii (Scînteia si România liberă) ca să vedem cam ce se putea citi la final de săptămână – că de „weekend”, aşa cum îl ştim acum, nu putea fi vorba.
Să începem, bineînţeles, cu vremea:
Deci tot aşa, amestecată, ca acum. La urma urmei, vorbim de luna martie, gata oricând să ne facă surprize meteo – cum urma să se întîmple în ‘973…
Trecuse puţin peste un an de la moartea lui Gheorghiu-Dej (19 martie 1965), iar Ceauşescu nu luase înca „vânt în pânze” aşa că şi activitatea lui era, încă, ponderat prezentată chiar de oficiosul partidului.
Şi textul fotografiei festive de la finalul congresului UTC din acele zile, vorbea încă de „conducerea de partid şi de stat”
Dar asta nu făcea nicidecum ziarele mai atractive şi, de aceea, cu greu depistai câte ceva interesant de citit.Totuşi, să încercăm. Un prim articol ne atenţionează despre lucrările la viitorul aeroport de la Otopeni.
In alt material este prezentată noua policlinică Vitan:
Aflăm şi despre începutul lucrărilor la parcul Pantelimon, dar şi despre înfrumuseţarea parcurilor deja existente:
In acei ani – atenţia majoră fiind acordată industrializării masive – sectorul de servicii către populaţie era, evident, deficitar, aşa că presa avea un cal bun de bătaie pentru tot felul de anchete, reportaje critice sau foiletoane.
Câteodată, după ce apăreau criticile „la ziar” se luau măsuri, se mai mişca câte ceva, dar şi atunci excelau tergiversările, justificările, contrele şi „pasele” între diversele instituţii ale statului (un bun exemplu îl vom găsi peste un an, legat de producția băuturilor răcoritoare):
Lunga perioadă de lipsuri părea că se sfârşeşte, aşa că erau punctate şi altfel de „noutăţi”: o intreprindere se apucase să fabrice… valize şi sacoşe de voiaj. Nu-i exclus să fi fost vorba şi de o formă de „publicitate mascată”, cum zicem azi, dat fiind că ziarele încă nu aveau pagina dedicată publicitaţii plătite.
Fiind totuşi final de săptămână, musai să aruncăm o privire în zona divertismentului, adică pe oferta teatrelor şi a cinematografelor
… precum şi pe programul duminical al competiţiilor sportive din Bucureşti.
Iar cei care rămâneau la televizor se delectau, sâmbăta, cu… tele-enciclopedia şi cu serialul Sfîntul – cel cu Roger Moore!
Am păstrat, pentru final, ceva mai consistent. Este vorba de textul „Despre limbă” scris de Victor Ion Popa. Merită citit. Curând, se comemorau 20 de ani de la dispariţia eminentului om de teatru, eveniment căruia România liberă îi rezerva duminică 27 martie 1966, un spaţiu pe pagina sa: LITERATURĂ ŞI ARTĂ.
Alte plimbări prin trecut:
Apropo de ninsoarea masiva din martie 1973, readucere aminte si certificare documentara pentru care va multumesc! Aveam aproape 8 ani si tin minte ca zapada ajusese la pervazul bucatariei nostre de la parter, iar scolile au fost inchise pentru cateva zile. Multumirile survin in contextul in care, in ultimii ani, amintindu-mi de acest episod si fixandu-l exact in timp (martie 1973), am esuat in tentativa de a gasi pe cineva cel putin de varsta mea care sa isi aminteasca ori in cea de a dibui pe net aspecte pe subiect…
Ne pare foarte bine că am găsit acel articol. Poate, în timp, o să mai găsim și alte referințe, dacă avem noroc.
@Cornel S – confirm iarna 72-73 ! Eram clasa a II- a si eram ud leoarca de dimineata pana seara cand veneau parintii acasa . Cazemate din zapada , batai cu bulgari , etc
Prin martie 66 incepusem sa exersez cu succes mersul biped prin cariera de nisip care avea sa devina parcul IOR.
@ Cata – la mine, prima zi de ninsoare este ceva de povestit, in sensul ca, in acea dimineata, la prima ora, am plecat cu parintii de undeva din Dambovita pentru a lua trenul din Gaesti, spre Bucuresti. Din cauza intemperiei, stationand multe ore blocati in tren la Chitila, am ajuns acasa abia noaptea tarziu..Eu nu eram asa de mare, doar clasa a – I- a la scoala 16, peste drum de fosta Fabrica de paine Titan, acum mutata de vreo 10 ani la periferie. Deci foarte aproape de parcul IOR si de…scoala 21 din Piata Minis, unde am inteles, din istoria acestui site, ca a-ti invatat, in apropierea celebrului Liceu de mate-fizica parca nr. 3 (fost Liceu Teoretic nr. 43). Oare cati de varsta cel putin a noastra isi mai amintesc?
Constructia Aeroportului Otopeni..a fost poate prea (putin cunoscuta)..ca una dintre primele dovezi.. de “decizie habarnagista” a lui N.C..La vremea aceea, Ministrul Transporturilor, Ing. Dr. Ion Baicu..(doar intamplator, unchiul meu), fara miciun parti-pris)..l-a informat profesionsit ca, desi N.C dorea terminarea lucrarilor la pista si terminal..in onoarea vizitei presedintelui american..acest lucru nu se poate face “de azi pe maine” intrucat riscurile de structura ale pistei de aterizare pentru “Air Force One” sunt enorme..N.C ” a fost extrem de multumit” de raspuns..i-a strans mana…si nici n-a ajuns bine la CC ca ministrul a si fost destituit si trimis “sef” la Canalul Dunare-Marea Neagra ??? Bietul om, profesionist vechi si adevarat (cu scoala la zi) si nu la “Fane Burghiu”…a facut infarct si s-a dus..RIP. Ramane in istorie…ca una dintre primele demiteri instante…ale unui ministru ! Cred ca doar Ion Avram (Ministrul Constructiilor de Masini) (!)…a mai patit-o asa…prin 1987… Au mai fost multe demiteri…dar cu cantec ! Baicu si Avram au fost..instant ! O alta chestiune (care mi se pare de-a deptul paranoida) este amplasarea Aeroportului Otopeni…in cel mai nenorocit punct…din afara orasului..cu cele mai “naspa” conditii meteo permanente si cu…”celebrul” unghi nenorocit si fara sens de intooarcere la Balotesti ! Motivatia ? Daca ne ataca rusii…sa aiba dificultati la aterizare ??! Cam in mod similar s-0a petrecut si cu autostrazile (!)…sa nu aiba aia pe ce sa vina..?! Candoare, naivitate, copilarie, etc ! Omul e dus oricum ! Dumnezeu sa-l odihneasca !