de Ando și HM
(articol actualizat)
Ne plac lucrurile vechi: acelea care ne fac să ne-amintim de istorii, industrie, civilizație uitată. Așa am dat – pe frontispicii – de fabrica Ludovic, de fostul depozit de hârtie, casa Suplea Cavaleru, editura Cugetarea ori de magazinul Star & Cohn: cîteva exemple!
Zac, pe clădirile noastre, urme nenumărate ale Trecutului. Cine nu știe Ateneul și Cinema „Vergu”? Ori clădirea de vizavi de Cișmigiu a Justiției?
… dar ce bucurie, cînd mai dai peste vreun nume de școală vechi, păstrat cu grijă și respect pentru aducere-aminte:
Pînă și clădirile școlilor în sine – chiar și-acolo unde n-au fost restaurate frumos – îți dau… lecții despre arhitectură, despre stil, despre funcționalitate; pricepi ce efort o fi fost pentru Țară construirea unui sistem de învățămînt care s-ajungă-n fiecare mahala săracă și să lumineze nu doar copii – ci și oameni mari.
Astfel de vestigii mai apar cu nemiluita – ghici unde! – acolo unde Statul șade, căpcăun, și-și grijește banii.
După primul Război Ministerul Finanțelor a construit zeci de clădiri administrative generoase, impozante, în care să-și desfășoare activitatea: percepții, circumscripții, administrații – le știm prea bine. Și le știm așa bine, pentru că de-atunci pînă azi toate astea șed în aceleași clădiri…
… toate sediile menționate în lista aceasta din anii ’30 au aceeași – fix aceeași – destinație și azi (aproape toate – de pildă, percepția construită pe Bateriilor a dispărut odată cu demolarea Uranusului.) Pe cîteva din frontispiciile lor mai găsim însemnele originale. Bine; unele au fost acoperite recent la loc din prostie – ca la Cuțitul de Argint, unde am reușit să prind, înainte, istoria:
Dar le regăsim și pe Londra, și pe Roma, și pe Ferdinand, și-n 13 Septembrie (unde sediu-i în reparații de mulți ani)
… acolo unde scria „Ministerul Finanțelor”, dedesubt sigur mai era și altceva (circumscripția.…?) – dar nu s-a păstrat. Se vede și cum s-a șters cuvîntul „Galben” din „Administrația Financiară Sectorul 1 Galben”.
Dacă te preocupi mai mult de sediile astea, o să vezi că-s două modele mari și late (doar cele de pe Rosetti și Moșilor au o arhitectură diferită; cine știe de ce!) Unele-s pe colț. Le găsim nu doar în 13 Septembrie, dar și pe Popa Tatu și pe Giulești. Și aflăm și cîte ceva despre istoria lor.
Cel’lalt model de clădiri financiare:
Le vedem și azi pe Londra, Roma, Ferdinand, Cuțitul de Argint ori Cireșului; observați două mici variante, cu diferențe la geamurile parterului și la ușa monumentală. Unele-s rotunjite, altele-s pătrățoase. C-o fi dată, diferența asta, de destinația clădirii – nu știu; nu m-am lămurit de sistemul fiscal de-atunci: circă, percepție, administrație… Primele două din pozele de mai sus sînt clădiri învecinate, dar una e dărăpănată – Administrație financiară și atunci, și azi – și alta îngrijită – Trezorerie azi și Percepție atunci…
Știm că-s operele lui Statie Ciortan, arhitectul priceput la clădiri publice.
Nu doar Bucureștiul a beneficiat de opera lui. Citim mai multe despre felu-n care a reușit să valorifice colțurile străzilor și, cu ocazia asta, ne-amintim de-alt vestigiu săpat în piatră: Farmacia Hotăranu.
Ce mi-a placut asta:
“…Statul șade, căpcăun, și-și grijește banii.” 🙂
Căpcăun! Pai, nu-i așa?
Ce rău îmi pare că nu am fost inspirat să intru în farmacia Hotăranu când încă funcţiona. Acum este cu lacătul pe uşă 🙂
Si cladirea asta tot de Statie Ciortan cred ca a fost construita , poate gasesti ceva prin documente. Am trecut pe langa ea multi ani in drum catre serviciu si tin minte ca avea genul de usa si geamuri ca al farmaciei Hotaranu.Aveam timp sa ma uit cat stateam la semafor . Acum sunt 1000 de buticuri intr-unul singur la parterul cladirii si a aparut noul stil ‘eclectic’ reprezentativ.
stai că nu m-am prins de care anume clădire zici acu’
Cum urci pe Schitu Magureanu si faci dreapta pe Stirbei Voda , cladirea de pe colt . Eu sunt de vina pentru ca aveam si un link pe care am uitat sa-l pun.Scuze.
https://www.google.ro/maps/@44.4400184,26.0865973,3a,75y,118.61h,94.54t/data=!3m6!1e1!3m4!1sCDCiRYOrwB09BrFxKLYNuQ!2e0!7i13312!8i6656?hl=en
Frumos, da! Habar n-am, știu eu ce pot să aflu? Mă uit, că mi-ai deschis interesul.
În 36, la parter era farmacia Ciocoiu.
În 66, la parter era farmacia 78.
Chiar e frumos.
Aparent, e construit în 1930. „Imobilul este construit pe cadre de beton armat, tavane din beton si pereti de caramida. Cladirea nu a fost consolidata sau renovata pastrand linia arhitecturala originala.
Imobilul a fost expertizat si nu este incadrat in clasa de risc seismic. Reprezenativ pentru acest gen de cladiri este faptul ca au inaltimea interioara a apartamentelor de 3,5 m cu camere mari, luminoase si spatioase, avand usi duble, glasvand-uri care permit folosirea camerelor ca si openspace.
Incalzirea se face cu sobe din teracota cu gaze. Imobilul este dotat cu lift, dar acesta nu este functional.”
Merci pentru informatii si promptitudine vecine. Cred ca vine de se leaga . Tot farmacie si asta , cladire pe colt de strada , s.a.m.d.
Coincidenta face ca exact in ziua in care ai postat acest articol si cei de la Cartierul Uranus de pe fb sa posteze un articol legat de o cladire construita sau proiectata de Statie Ciortan .Le-am spus si lor ca parca a-ti fost vorbiti.
da, coincidența cu farmaciile e foarte interesantă. Și Hotăranu, și pe Calea Călărașilor, și aici.
Nu ne-am vorbit – dar ne-am nimerit 🙂
Poza cu tramvaiul la Rond la Coșbuc, unde se vede și cinema-ul, e senzațională. Mai sînt și altele? De unde o ai?
La cinema “Muncii” (aka „Vergu”) am vizionat, cu clasa (probabil a III-a ), filmul “Păcală”, la puțin timp de la apariția sa pe piață…