scuaruri, ronduri, părculețe… (3)

pregătit de Ando și HM

… veni și vremea să tragem linie. Cu cele din prima și-a doua parte a călătoriilor noastre, socotim peste suta de astfel de mici oaze bucureștene. Și-or mai fi. Pe astea le-am știut; le-am cunoscut; le-am dedus dar nu le-am vînat pe hartă; și a fost ceva de mers pentru a le cuprinde și povesti.

Fără alte farafastîcuri… scuarul de la Gorgani, dintre Silfidelor și Gutenberg:

Frumusețea de piațetă din fața fostului Abator!

Aici fusese pod adevărat, serios – nu o pasarelă ca cea de azi, din vecinătate. Dacă tot am bătut drumul pînă-n partea asta a orașului, era păcat să fi trecut cu vederea și insula-triunghi ce se face acolo unde din Splai se lasă strada Avalanșei.

Dăm tîrcoale Cișmigiului, ca să admirăm rondul larg de la Walter Mărăcineanu; ne-ntoarcem pe Schitu Măgureanu, ca să amintim și micul scuar de peste drum de biserică, unde-i pus bustul Papei Ioan Paul al doilea; mai jos, acolo unde se face Cobălcescu, e un triunghi care-i posibil să fie destul de nou, rezultat al construirii blocului de pe colț; în vecinătate putem aminti, desigur, și părculețul de la Vasile Pârvan – unde-ntorc troleele – și-un triunghi între Plevnei și Știrbei…

Pe Berthelot găsim o insulă interesantă, care ajută azi la parcarea mașinilor ce-au treabă pe aici. Din ce cred, vechea albie a străzii este cea din stînga imaginii, ușor sinuoasă – a fost îndreptată-nainte de Război:

Frumos e să amintim și vechea amenajare de la Matache, surprinsă minunat de Șerban Lăcrițeanu. Statuia lui Haralambie Botescu stătea mult mai bine înainte.

… dar și – dacă tot ne uităm peste umăr înapoi – la terasa largă dintre Palatul CEC și Magazinul Victoria, înfățișată de Andrei Bîrsan:

N-a avut o viață chiar așa lungă: de după Cutremur, cînd s-a dărîmat hotelul cunoscut atunci ca Victoria, pîn’ s-a făcut Bancorexul, la mijlocul anilor ’90.

Mergînd pe Maria Rosetti, dăm de scuarul unde-a ajuns statuia lui Caragiale, după ce-a stat la-nceputul anilor ’90 în fața Naționalului, înainte de-a fi pusă „Căruța cu proști”. Se zicea pe-atunci – nu știu de ce – că puseseră capul lu’ nenea Iancu pe-o statuie de-a lu’ Lenin. Mai putem aminti și părculețul dintre Nicolae Filipescu, Tudor Arghezi și C. A. Rosetti:

De ce nu ne-am plimba și-n Dămăroaia? Dechiderea generoasă și neașteptată a străzii Piatra Morii, din bulevardului Gloriei place oricui.

Monumentul închinat eroilor din comuna Grivița, căzuți în primul Război, e foarte frumos. Să nu uităm nici părculețul din apropiere – de la Izbiceni.

… la-ntoarcere, ne oprim nițel și-n spatele Parcului Copilului, unde – pe Siret – mai e un alt părculeț:

Una dintre cele mai reușite parcelări pe care-o putem aminti se găsește între Mihai Bravu, Maior Coravu și fosta șosea a Vergului.

… atît de frumos au fost desenate străzile aici, cu scuaruri mediane plăcute și cu părculețe! Dacă te-abați pe străzi ca Slăniceanu, Săvulescu ori Hârjeu, le vei găsi pe toate.

… dar nici vecinătatea – cartierul Vatra Luminoasă – nu-i deloc de lepădat. Cu atîtea case-tip, ai zice că-i un loc monoton; nicidecum. A fost gîndit cu suficiente locuri verzi: părculețele de azi Nichita Stănescu, Călin Ottoi, Bozioru.

Mergem și-n alt cartier liniștit și frumos: Baicului. Pe strada Amiral Murgescu e un părculeț drăguț și mai e un scuar la interscția cu Eufrosin Potecă:

Ne-aducem aminte și de minunata peluză din fața Gării Obor. Și, la doi pași, pe Ferdinand, trecem pe catastif triunghiul de la Ritmului cu Avrig, cu o pereche mai sărăcăcioasă între Zidurilor și Ferdinand.

Nu părăsim bulevardul și amintim și rondul de la interescția cu Horei.

… și pe cel de pe Pache – de la Școala Iancului:

Și – fără a-l mai fi pozat – părculețul adiacent străzii Cornul Caprei, din cartierul Dristorului. Un rond minuscul găsim la răspîntia dintre Avram Iancu și Dimitrie Racoviță; îl remarci cu greu!

Să vedem și scuarurile de la Icoanei…

… micul spațiu verde de pe pe Brezoianu, colț cu Vraca și Matei Millo:

… scuarul numit azi Piața Spaniei:

De ce nu? – piațeta asta de pe bulevardul Eroilor:

… retragerea asta folosită ca parcare de pe Hristo Botev, colț cu Negustori:

Era păcat să fi uitat de micul părculeț de la Podul Băneasa, unde s-a construit un bloc acum mai bine de zece ani:

În căutările noastre, ne-am gîndit să ne uităm, mai ales, la vechimea micilor scuaruri; așadar, destule dintre ele, apărute-n anii amenajării contemporane a Capitalei, au fost trecute cu vederea. Fiindcă, totuși, cartierul de blocuri Floreasca-i destul de vechi, am zis să punem, de-aici, două scuaruri de pe strada Rahmaninov. Or fi de pe vremea construirii caselor-tip? Sau de cînd s-au amenajat blocurile de locuințe?

Gata! Cum se zice, pîn-aici am plătit. De-or mai fi și altele… om vedea cum facem.