prin fundături III

de Ando și HM

Să zicem că ne-am dumirit cît de cît de felu-n care iau naștere fundăturile; să vedem și cum primesc nume. Cea mai sigură cale e să urmeze numele străzii principale din care cotesc, nu-i așa? Da’ ce te faci cînd strada – prin timp și timpuri – își schimbă patronul? Uneori, fundătura rămîne-n urmă.

Intrarea Verde, care dă din strada Constantin(ache) Caracaș e-o mărturie că strada a purtat, demult, numele de Verde.

Altminterea, e anostă rău. Mai mergînd de colo-colo, dăm peste-o altă ciudățenie: intrările Elina Matei Voievod și… Galenei.

Dacă-i de înțeles că intrarea Elina Matei Voievod dă din strada Elina Matei Voievod (care, la rîndu-i dă din strada mai mare Matei Voievod)… de ce limbricul de fundătură care se află vizavi s-a botezat Galenei? Poate și pentru că intrarea Elina e mai veche în nomenclatorul orașului; Galenei este o curte-n care s-a mai construit o casă și drumul de servitute a fost ridicat în rang. Placa cu numele-i pusă pe vechiul stîlp al porții.

Rămînem în zonă; unde admirăm intrarea Sublocotenent Constantin Stăniloiu; nu știm de unde-și trage numele, da-i frumoasă, pur și simplu. Se lasă din Mătăsari. Primăvara-s de admirat magnoliile de lîngă clădirea din capăt (ea însăși frumoasă). Mai e pîn-atunci, din păcate…

Mergem și să vedem cum arată intrarea General Grigore Cantilli – ea se face din Slătineanu, imediat după ce cotești din Dorobanți:

Clădiri elegante, dar și loc pentru o proprietate cu o grădină frumoasă, apărată de niște grilaje lucrate cu multă migală.