Dacă te uiți la felu-n care-i făcut Bucureștiul, o să vezi clar că nu-i corect. Zone uriașe de oraș n-au acces la parcuri, la liniște, la verdeață, la aer curat și la răcoare.
Bine-nțeles, nu oricine șade-n Titan face două minute pînă-n I.O.R…. nici un bercenar de pe Metalurgiei n-ajunge direct și comod în Orășel.
Dar sînt cartiere imense fără parcuri – doar cu maidane-nconjurate de betoane înalte – numite „locuri de joacă” -, unde vara-i zăpușeală și oamenii colcăie.
Un’ să se ducă oamenii din Militari? Un’ să se ducă oamenii din Rahova?
Din fericire, oamenii se descurcă – sau, mai bine zis, sînt nevoiți să se descurce: îi vezi dînd tîrcoale parcurilor mari, căutînd să parcheze după ce-au tăiat aglomerația urbană cu mașinile lor.
Nu-i corect. Nu-i corect să fii obligat să te folosești de mașină pentru a avea parte de relaxare!
Deși parcurile bine-ntreținute de sectoare sînt socotite ca fiind un beneficiu al locuitorilor din sector, asta e greșit. Toate parcurile bucureștene – toate! – au fost construite ca un bun comun, municipal: și e firesc ca toată populația să se folosească cu ușurință de bunul ăsta.
Da! În sectorul unde n-ai parcuri și nici n-ai unde să le construiești, înțelept ar fi să găsești o cale rapidă și confortabilă de-a ajunge în parcurile geografic apropiate!
Paregzamplu, n-ai parc în Rahova? Asta e: dar să ai, din Rahova, cum s-ajungi convenabil și confortabil cu transportul public în Tineretului, în Parcul Copiilor! Să ai cum s-ajungi la Izvor! Să poți ajunge-n Carol mai lesne!
… orice oraș deștept asigură legături bune cu centrul, cu zonele comerciale, cu gările și aeroporturile – dar și cu zonele de recreere.
comentarii