scris de C. D. Mocanu
„De ce limba românească
Să n-o cultivăm?
Au voiți ca să roșească
Țărna ce călcăm?”
Constat cu îngrijorare, fără să fiu surprins, că unii ziariști, slujitori ai microfonului, ignoră nu numai limba română, folosind-o cum le tună, ci și cunoștințele elementare menite să le înlesnească înțelegerea domeniilor de care se ocupă.
Mă gândesc, spre exemplu, la cei care zilnic consumă aerul la guvern, la parlament, la partide sau în alte locuri unde se pune țara la cale și se zămislește politica românească.
Dumnealor cred că gazul ars pe la porțile instituțiilor și autorităților e suficient pentru a deveni specialiști și comentatori avizați ai evenimentelor politico – economice.
Munca lor (necesară și utilă), făcută cu profesionalism, presupune cunoașterea limbii române, utilizarea acesteia cu ușurință prin mesaje clare, structurate logic, într-un limbaj simplu, sugestiv și o documentare serioasă, permanentă. Aceste deprinderi se dobândesc în școală. Altfel efortul este zadarnic.
Spre exemplificare, iată ce poate o tânără care, din clădirea guvernului, ne ține la curent cu mersul evenimentelor legate de promovarea unui nou cod fiscal și a altor reglementări cu impact major asupra salariilor și pensiilor:
„Bun găsit! Premierul Mihai Tudose în urmă cu puțin timp a plecat de aici de la Palatul Victoria, a sosit de la ora nouă și zece minute a avut o serie de întrevederi pe zona transporturilor cu reprezentanții Strabag și cu ministrul transporturilor Felix Stroe iar în momentul de față toți miniștri așteaptă să vadă ce se va întâmpla cu ședința extraordinară de guvern în condițiile în care nu au fost convocați nici până la această oră în mod oficial pentru această ședință chiar dacă după cum bine știm încă de vineri când a fost amânată ședința extraordinară biroul de presă al guvernului anunța clar atât mass media cât și membrii cabinetului că luni ar urma să aibă loc această ședință extraordinară de guvern pe tema codului fiscal. Iată că nici până la această oră nu s-a decis convocarea acestei ședințe. Este o derută și în rândul miniștrilor cabinetului Tudose pe această temă. Se așteaptă discuțiile de la nivelul Partidului Social Democrat. Din informațiile pe care le avem ar urma să aibă loc o asemenea discuție cu parlamentarii și premierul Mihai Tudose și evident liderul PSD Liviu Dragnea. Sunt luate în calcul și două scenarii în momentul de față respectiv pe lângă varianta clasică respectiv ședința extraordinară să aibă loc ordonanța de urgență să fie aprobată mai este și varianta în care premierul Mihai Tudose cere transformarea ordonanței de urgență în proiect de lege astfel încât să ajungă pe masa parlamentarilor iar coaliția de guvernămât să-și asume toate modificările în parlament sau varianta în care să mai amâne câteva zile ședința de guvern până când se stabilește clar la nivelul Partidului Social Democrat ce se va întâmpla de la 1 ianuarie 2018.”[…] „Deocamdată nu au apărut informații cu privire la planul B pe care l-ar avea premierul Mihai Tudose în ceea ce privește legea salarizării. Cert este că în momentul de față să nu uităm vorbim de o coaliție de guvernământ care are o majoritate amplă la nivelul parlamentului.”[…]
Când risca să se sufoce a intervenit din studio prezentatoarea emisiunii: […]„Au fost foarte siguri reprezentanții executivului până acum, cât și cei ai partidului de guvernământ principal, pesedeul….”[…]
M-a năucit! Am uitat începutul și n-am înțeles sfârșitul. Totul a fost rostit dintr-o bucată, fără punct, fără virgulă, fără intonație, pe un ton nepotrivit, cu o topică defectuoasă. A făcut praf limba română!
Formulările de felul „coaliția de guvernământ” sau „partidul de guvernământ” pot fi auzite de zeci de ori într-o zi, utilizate deopotrivă de oameni ai presei și de politicieni. Toți sunt departe de vocabularul limbii române dar și de cunoștințele elementare despre stat și politică confundând guvernarea cu guvernământul.
Substantivul neutru guvernământ – guvernăminte este folosit de regulă în sintagma „Formă de guvernământ” cu sensul de „ formă de conducere a unui stat”.
Constituția României, Titlul I-Principii generale, Art. 1-Statul român, Alin. 2, stabilește că „Forma de guvernământ a statului român este republica”.
Iată deci că un partid, fie el și într-o coaliție, nu are nici în clin, nici în mânecă cu forma de conducere a statului.
Sintagma partidul aflat la guvernare sau coaliția de (aflată la) guvernare nu este nici ea potrivită. Cititorul/ascultătorul obișnuit, nefamiliarizat cu subtilitățile semantice, poate înțelege că partidul sau coaliția de partide guvernează, adică administrează, conduce, dirijează statul.
Constituția și celelalte reguli ale vieții politice precizează că acțiunea de a guverna este exercitată numai de guvern, chiar dacă acesta pune în practică programul unui partid.
Neștiința și nepriceperea au mai răpus încă o dată limba română. Nepricepuții sunt ingenioși!
comentarii