de Ando și HM
Almanahul „Știință și tehnică” din 1966 prezenta 22 de autoturisme – să vedem la ce-am fi visat mai bine cu juma’ de veac în urmă.
Vedeam Fiaturi cupeu și cabriolet – 850 și 1500 – un Opel Kadett sport… parcă numai Opel nu prea e; industria europeană, dacă e să ne luăm după ce zice almanahul, făcea destul de multe mașini mici – precum Daful acela „ușor manevrabil în circulația de furnicar a orașelor mari”. E strecurat și R-16 cu… „caroserie nervurată cu aspect utilitar”: dăm de-un BMW „cu mult temperament și calități sportive”, un Peugeot 204 și o „Coadă de rîndunică” diesel cu „motor zgomotos și unele comenzi dificile” – ce se pricepeau vesticii să construiască automobile!
Partea comunistă se lăuda cu Mozviciul… „cu linie modernă”, Skodița cu „înalt nivel tehnic atins”, Wartburgul care rivaliza cu orice coupé, Varșava puturoasă dar „evoluată”, și cu o barcă chinezească – Hongqi, ceva între Ceaika sovietică și inspirațiile ei americane.
Firește, automobilele americane – deși abandonaseră „tendința autoturismelor compacte, de puteri «rezonabile»” – meritau ceva pagini, nu? Dintre ele, Chryslerul avea „sistem de comenzi foarte simple”… și Caddillacul „rămînea cel mai elegant și mai luxos autoturism american”.
Vremuri…
Exista un motiv pentru care partea comunistă se lăuda cu Mozviciul. Frumos, elegant, cromat, cu piele sintetică în interior și, întâmplător, avea motorul de 1.5 derivat dintr-un prototip BMW 😀
Cam pe atunci, 1962-1964, comuniștii erau cât de cât mai puțin agresivi ideologic ca de obicei și lăsau lucrurile să meargă potrivit regulilor pieței libere, care dă mâncărimi în fund hipstărilor. După cum spunea un bătrân jurnalist bucureștean, apăruseră, pe ici, pe colo, țigările americane, stofele englezeşti și mașinile occidentale. Doar pe ici, pe colo, fiindcă povestitorul nostru avea un salariu de trei parale și majoritatea oamenilor erau ca el.
Cum ar fi zis răposatul Hugh Hefner, 1964 nu semăna cu 1984 real, și nici măcar cu 1984 al lui Orwell.
Wartburg Coupe !? … n-am stiut ca au facut decapotabile :))
Si Mustangul ala !? Nu seamana cu Mustang I , nici macar cu II, ca sa nu zic ca deloc cu cele intrate in productie abia in 1964 !? (http://www.mustangandfords.com/featured-vehicles/mump-1212-up-close-1963-mustang-2-prototype/)
Este un Mustang cu caroserie Bertone: http://performance.ford.com/enthusiasts/newsroom/2015/bertone-built-a-mustang-in-1965—but-it-hasnt-been-seen-since-.html
BĂI, CE FRUMOASE ERAU!
Da, ştiu că-s bătrân, “grumpy old man” (cum ar zice cineva), dar liniile alea simple şi lipsa zorzoanelor erau chestii minunate … … …
Realitatea e că, cele mai multe, aveau personalitate. Greu să le confunzi, chiar nespecialist fiind.
Și nu doar forma era inconfundabilă pentru fiecare marcă-n parte, ce să mai zici de sunetul motorului. Fiecare cînta-n felu’ său, ehei…