despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

Patinoarul Flamaropol: noutăţi şi… „vechituri”

scris de Ando

E iarnă şi, deci, să abordăm un subiect „de sezon”, cum zic şabloanele. Ştiţi că se lucrează la un nou patinoar artificial. De fapt, e vorba de ceva mai complex, adică un „centru sportiv şi de agrement” ce va fi amplasat în locul vechiului patinoar.

Acum, ceea ce pot să spun concret este că, de câte ori am trecut, anul ăsta, pe acolo, am văzut că se lucrează. Că lucrarile or fi sau nu în grafic, sau dacă sunt cine ştie ce alte probleme pe acolo, habar n-am, dar se vede cu ochiul liber că şantierul progresează şi poate, în acest caz, vom avea şi noi o surpriză placută în ce priveşte respectarea termenului final.

 

Dar, până atunci, merită să facem o mică incursiune în istoria fostului patinoar.

Aşadar, cum pomeneam noi, în 1953 se ridică în zonă un mare complex sportiv, având ca element central fostul mare stadion „23 August”.

După cum se poate vedea, în hotărârea Consiliului de Miniştri din ianuarie 1953, nu era însă menţionată  şi construirea unui patinoar artificial.

Fac această precizare pentru că nu am identificat o dată clară, un comunicat, adică cine, cum şi când a luat decizia construirii patinoarului.

Aşa că reproducem prima relatare găsită – cea din ziarul Scânteia din 16 mai 1958.

Interesant este că ceva mai târziu, în luna octombrie a aceluiaşi an (17.10.1958) într-un articol critic la adresa lucrărilor întârziate, cronicarul României libere menţionează „…privim cu îngrijorare faptul că patinoarul artificial nu se află încă în stadiul de a putea fi dat în folosinţă deşi acest lucru trebuia făcut încă din sezonul trecut. Adică, estimăm noi, undeva în sezonul de iarnă 1957/58,  ar fi trebuit de fapt, să se deschidă patinoarul.

Pe atunci, după cum bine se ştie, era nasol când apăreai „la ziar”, aşa că „tovarăşii răspunzători” din U.C.F.S. (asta însemna Uniunea pentru Cultură Fizică şi Sport) şi-au însuşit critica, iar în luna noiembrie, după cum arată Scânteia din 19.11.1958, lucrările sunt aproape finalizate.

Şi, mai departe, aflăm că, practic, pe 9 decembrie 1958, adică – aşa cum am dedus din relatările ziarelor – cu un an întârziere, patinoarul s-a deschis oficial şi pentru public şi pentru sportivi.

Aproape 12 ani, patinoarul ăsta, aşa descoperit, şi-a făcut din plin datoria, hocheiul fiind principalul său beneficiar. In plus, a mai găzduit şi alt gen de mari competiţii sportive cum ar fi: Campionatul Mondial de Lupte Greco-Romane 1967 sau Campionatele Europene de Box din vara lui 1969. Ca să nu mai spunem că, până prin 1966 parcă,  atunci când s-a deschis şi patinoarul din Floreasca – deci o absurd de lungă  perioadă – a fost singurul patinoar artificial al Capitalei de care putea beneficia şi publicul! Iar vara, a funcţionat deseori şi ca grădină-cinematograf sau a găzduit concertele unor formaţii de muzică uşoară.

Intre timp, a venit şi momentul mult visatei „acoperiri”. Conform obiceiului, după cum scria revista „SPORT” din octombrie 1969, din nou, s-a lucrat cu „sula-n coaste” pentru că se apropiau cu cu paşi repezi meciurile grupei B a C.M. de hochei, Bucureştiul fiind gazda desemnată încă din 1967(!), iar patinoarul acoperit era o cerinţă obligatorie la acest nivel.

 

De data asta, lucrările s-au finalizat „la mustaţă”, dar în timp util. Pe 20 februarie 1970, patinoarul a fost inaugurat.

După o săptămână, debutau şi meciurile grupei B a campionatului mondial de hochei, meciuri care s-au derulat fără probleme.

Anii au trecut, şi încet, încet, s-a ajuns la situaţia ca patinoarul să ajungă într-o stare de degradare avansată, devenind nefuncţional, inadecvat antrenamentelor şi competiţiilor… Acum, zic eu, restul ulterioarelor „aventuri” administativ-birocratice – gen: trecerea de la Ministerul Sporturilor la Municipalitate, elaborarea unui nou Plan Urbanistic de Detaliu… etc,  sunt istorie, şi e bine că se face ceea ce trebuia demult: un nou patinoar pentru Bucureşti.

2 comments to Patinoarul Flamaropol: noutăţi şi… „vechituri”

  • cata

    Varianta descoperita apare intr-un film cu Dem Radulescu , ‘Dragoste la zero grade’ parca.
    Ion Bocioaca – cine isi mai aduce aminte de el ?

  • Ando

    @cata: Amintiri, pentru noi ăstia mai hodorogi.Ion Bocioacă făcea parte din generaţia Ion Ghiţulescu, Eftimie Ionescu, Ioan Chirilă, Petre Henţ, Ctin. Diamantopol şi mulţi alţii.

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>