despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

Cine-i în stradă, la poartă? Un om.

Omul e Vlad Alexandrescu.

E senator de București.

E din Opoziție; de la U.S.R.

Vlad Alexandrescu vrea să vadă ce se întâmplă în centrele de plasament, în ceea ce numim – nu știu încă de ce – „leagăne“.

În sfîrșit! Un om care vrea să vadă. Să întrebe.

… dar dacă întreabă prea multe, e scos afară.

… sau ca să nu mai întrebe nimic, nu-i lăsat să intre.

19 comments to Cine-i în stradă, la poartă? Un om.

  • Dan

    Cum ziceam, problema începe de la noi: “boierii” nu vor să vadă problemele, așa că totul se ascunde sub preș, sub cheie, la marginea satului, cât mai departe. În mediul rural sau prin mahalale sunt peste tot “familii cu probleme” despre care toți ceilalți gândesc și vorbesc doar în termeni de “fie la ei!”, că oricum acelor oameni nu le intră pe poartă decât poliția sau medicina legală, rar câte un asistent social. Acolo e “sursa” care “alimentează” de fapt orfelinatele și pușcăriile.

  • E senator si pentru ca unul ca mine l-a votat. Asta nu inseamna ca nu ma nemultumeste circul pe care USR il produce in parlament, in loc sa se poarte cum ar fi normal in acea institutie. Sper insa ca sa aiba forta si parghiile sa de dea de pamant cu toti aia care l-au tinut la usa, batandu-si astfel joc de ideea de parlamentar, “ales al neamului” cum ar veni … Desi nu cred. Daca cineva din sistemul public poate refuza sa se prezinte la o comisie de ancheta parlamentara si nu pateste nimic, inseamna ca in realitate n-avem absolut niciun mijloc real de a tine sistemul public sub controlul societatii care-l finanteaza.

    • Vlad

      Si parlamentarii PSD se poarta “mai normal” in acea institutie? Ei nu isi bat joc mai rau de ideea de parlamentar? USR-ul trebuie sa faca si el putin zgomot ca sa se vada printre circari si smecheri.

  • Freesys

    Nu există nicio comisie de anchetă la nivelul Senatului sau al Parlamentului care să-i permită acestui personaj accesul în instituțiile respective.

    • hm

      Nu-s sigur că asta e cheia.
      Da, e normal să nu poată intra oricine acolo.
      Da, e normal ca să nu poată pune întrebări oricine acolo.

      Da, dar nu e normal ce-ar trebui să se-ntîmple normal acolo

  • Vlad

    Bravo! Ma bucur ca simplybucharest e solidar cu Vlad Alexandrescu in acest demers al lui!

    • hm

      Nu se poate altfel; or fi divergențe – dar nu se poate altfel.

      Și îmi displace că am văzut insuficientă solidaritate în U.S.R. privind demersul. Mai ales la U.S.R. Sector 5 (de-acord că ieri, la vremea vizitei, era ședință de consiliu local și toată lumea o fi fost acolo, dar nici măcar un share… un gest)

  • Freesys

    Va recomand cu drag Constitutia Romaniei !

  • Constitutie:
    Art. 64 – Organizarea internă
    (1) Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea.
    (2) Fiecare Cameră îşi alege un birou permanent. Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalţi membri ai birourilor permanente sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului.
    (3) Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere.
    (4) Fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune.
    (5) Birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere.

    Vlad Alexandrescu este in comisia pentru invatamant, stiinta tineret si sport, in cea de cultura si media si pe relatia cu UNESCO (aia tot cu educatia). E normal sa poata avea acces sa se documenteze pentru initiativele legislative, poate fortand legea care stabileste organizarea si functionarea senatului care:

    Secţiunea a 4-a
    Informarea Senatului şi a senatorilor

    Art.167.- (1) Preşedintele Senatului poate solicita Guvernului şi celorlalte organe ale administraţiei publice, în cadrul controlului parlamentar asupra activităţii acestora, informaţiile şi documentele necesare.
    (2) Preşedinţii comisiilor permanente pot solicita de la organele prevăzute la alin.(1) informaţiile şi documentele necesare referitoare la domeniul lor de activitate.
    (3) Fiecare senator are dreptul de a cere informaţiile şi documentele menţionate prin intermediul preşedintelui Senatului sau al preşedinţilor comisiilor.
    (4) Solicitarea informării este obligatorie în cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat.
    (5) Autorităţile prevăzute la alin.(1) sunt obligate să răspundă în termen de cel mult 10 zile. În situaţii excepţionale în care răspunsul necesită date suplimentare, acestea au obligaţia de a declara în scris că interesul public nu le permite să răspundă la timp şi de a cere un termen suplimentar, care nu poate depăşi 30 de zile. În cazul în care autorităţile nu răspund în termenele prevăzute, la solicitarea senatorului interesat, preşedintele Senatului sau preşedintele comisiei, după caz, poate cere invitarea lor în plenul Senatului.
    (6) Refuzul nejustificat de a răspunde la solicitările prevăzute în alineatele precedente atrage, după caz, răspunderea juridică potrivit legii. Preşedintele Senatului poate sesiza autorităţile competente, la solicitarea senatorului interesat.

    Omul s-a dus pe teren, cum cred ca face oricine.

  • Freesys

    Legea e clară, poate solicita informări prin intermediul președintelui Senatului sau prin intermediul președinților de comisie, deci are nevoie de un mandat. Dar când domnul senator se duce personal “pe teren” acționează ca un corp de control, iar controlul într-o democrație este atributul puterii executive (nu a celei legislative).

    • Vlad

      Asta înseamnă a nu vedea pădurea din cauza copacilor. Acest senator vrea să facă ceva bine, dar este criticat pentru o încălcare teoretică (și discutabilă) a regulilor prin care ar putea face asta.

      Se știe că în majoritatea cazurilor USR-ul încearca să urmeze regulile mult mai mult decât o fac ceilalți, dar tot sunt taxați atunci când e ceva cât de puțin discutabil.

  • Freesys

    *al. Mai simplu spus Parlamentul nu face controlul propriu-zis (cercetarea la fata locului ca sa zic așa ), asta revine în sarcina exclusivă a aparatului executiv, care la final prezintă niște concluzii într-un raport înaintat solicitantului.

  • Dr2005

    Din păcate, orice tentativă de a afla ceva pe cale oficială a unui parlamentar urmează următorii paşi, în ordine:
    1) parlamentarul scrie epistola, în care obligatoriu menţionează dacă doreşte răspunsul în scris sau oral, şi o duce la secretariatul Camerei sau Senatului, după caz
    2) secretriatul trimite epistola la Ministerul pentru Dialog Social
    3) Ministerul pentru Dialog Social face adresă de înaintare către ministerul căruia parlamentarul îi cere informaţii
    4) adresa ajunge la registratura ministerului X; timp maxim legal pentru tot circuitul prin ministerul X: 10 zile de când se înregistrează ca intrare până iese
    5) registratura trimite adresa la secretarul de stat coordonator
    6) secretarul de stat (SS) coordonator al activităţii de relaţie cu parlamentul apsotilează adresa către compartimentul din organigramă responsabil de relaţia cu Parlamentul (RP), pentru că e obligat să aibă aşa ceva
    7) compartimentul RP trimite adresa către direcţia/direcţiile/serviciile de specialitate ale ministerului X
    8) se urmează, în funcţie de organigramă, circuitul director general – director – şef serviciu – funcţionar de execuţie
    9) funcţionarul de execuţie analizează solicitarea, eventual consultă diferitele unităţi/societăţi/instituţii subordonate ministerului X (care au şi ele circuitul lor de apostilare şi apoi de avizare)
    10) după ce primeşte răspunsurile, face adresă către compartimentul RP; i-o semnează şeful de serviciu, directorul, directorul general, după caz
    11) adresa se supune avizării lui SS coordonator al direcţie de specialitate
    12) adresa ajunge la compartimentul RP
    13) compartimentul RP face adresă către Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul (adică ia copy-paste din adresa primită de la compartimentul de specialitate), că astea se fac la nivel de secretar de stat (SS)
    14) adresa e dusă la SS coordonator al activităţii de RP, care o avizează (sau cere modificarea, caz în care se repetă paşii 5 – 13)
    15) adresa e trimisă prin poştă specială, poştă normală, curier sau predată personal Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul (MRP)
    16) MRP face adresă de înaintare a răspunsului către Senat sau Cameră, după caz
    17) secretariatul Senatului/Camerei trimite răspunsul parlamentarului; dacă acesta are nelămuriri, se reia de la pasul 1.
    În condiţiile astea, e clar că răspunsurile nu pot fi date niciodată la timp.

    Prin urmare, mulţi parlamentari preferă să trimită petiţii prin fax/poştă, că astea măcar se tratează în termenul ăla de 30 de zile din lege.

  • hm

    Să nu uităm că schimbarea unui Dumnezeu de director de D.G.A.S.P.C. e o chestiune pe care eu n-am prea întîlnit-o. Trec primarii, se schimbă majoritățile în consiliul local – directorul rămîne.

    • Dacă a apucat de-a dat concurs pe funcţie, nu-l mai dai jos de acolo decât dacă îl treci prin Comisia de disciplină (şi îi dai în ordine mustrare, reducere de salariu pe 3 luni şi abia apoi încetarea raportului de serviciu). De regulă, dinozaurii cu multe păcate sunt puşi să îşi scrie demisia cu mânuţa lor, asta dacă noua stăpânire îi are cu ceva la mână pe ei sau pe cei din anturajul lor. Dacă nu-i are cu nimic la mână, rămân liniştiţi acolo până la pensie.

      • hm

        Să mai spunem că DGASPC nu e defel o cenușăreasă administrativă, pe lîngă faptul că rulează și o cîrcă de bani (ajutoare, alocații, indemnizații) e și un ditai ordonator de proiecte; să zicem doar că mai degrabă primarul – vremelnic – are interes să se aibă bine cu direcția.

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>