1978 – planuri și proiecte pentru București și Rahova din presa vremii

de Ando și HM

Pe-nceput de ianuarie 1978 în Scînteia apărea acest articol de luat în seamă – cu atît mai mult cu cît era semnat și de Florea, fratele lui Ceaușescu: „Bucureștiul edilitar și urbanistic”. Cîte schimbări se-ntrezăreau, cîte din ele forțate de neorocirea care cutremurase Capitala anul dinainte.

Eram în avînt – avînt maxim. 50 de mii de apartamente erau plănuite: un număr uriaș, ce urmau să se dea-n folosință îndeobște în Titan, Berceni, Militari, cartiere ce urmau să fie ticsite de blocuri plantate printre cele construite aerisit în primul val… nu că Pantelimonul, Colentina, Rahova, Mihai Bravu-Iancului ori Titulescu-1 Mai ar fi stat mai prost – ori mai bine.

Blocurile – cum le știm – veneau la pachet (sau la parter) cu nenumărate spații comerciale, peste 300. Se vorbea și de ridicarea unui magazin universal uriaș în Drumul Taberei (de talia magazinului „Unirea”) dar și de unul mai micuț, în Berceni, în zona Huedin-Reșița – zonă rămasă pîrloagă; planurile astea nu s-au mai concretizat…

Aflăm și de două noi cinematografe – unu-n Berceni („Cultural”, azi transformat în supermagazin „Carrefour”) și altu-n Pantelimon: ăsta n-a mai fost să fie – tot cartierul s-a chinuit multă vreme cu sala puchinoasă „Cosmos”, aflată la mama-naibii!

Pe lîngă noile școli, creșe și grădinițe, avem policlinici, dispensare – și spitalul „Municipal” care cam era deja terminat și avea să fie inaugurat mai tîrziu, în Octombrie; mai veneau la rînd hoteluri noi – iată, se plănuia complexul hotelier „București” și… „amenajarea a încă unui hotel de mare capacitate în imobilul de pe bd. Republicii 33”– o fi vorba de fostul „Modern”, deși el e pe partea cu numere pare a bulevardului?

Metroul! Nici el nu era uitat: primul tronson urma să fie „pus la dispoziția publicului călător pentru circulație pînă la data de 1 mai” – dar n-a fost defel să fie așa; publicul mai avea de așteptat înc-un an jumate-n plus ca să poată călători cu trenul galben fără cai!

Se amintea și de pasajul subteran de la Obor dar și de Podul Grant, căruia-i vedeam și macheta. Mai mare dragul să trăiești acum 40 de ani, nu-i așa?

Asta era partea civilă a planurilor, ca să zic așa; că-și ițea capul și partea… civică. Urma să-nceapă prima parte de sistematizare a zonei centrale a orașului – cu „prefaceri structurale pe măsura exigențelor dezvoltării actuale și de perspectivă a Capitalei… o expresie sintetică a originalității arhitecturale și geniului creator al poporului nostru”; știm prea bine ce-a însemnat asta, din păcate!

Toate cele de pîn-acum sînt, sigur, gargară de propagandă – și încă destul de ieftină, mai mult din planuri și diorame decît din proiecte concrete.

Este interesant să vedem – mai ales noi, rahovenii – ce planuri erau cu noi, fiindcă-n articol apare și-o machetă cu viitoarea noastră Cale a Rahovei!

Aici urmau să se facă – în următorii doi ani – 3500 de apartamente.

În machetă sar în ochi, în principal, fronturile de blocuri stradale ce mărgineau viitorul bulevard-canion și cîteva din noile construcții din rîndul doi; mai în interior nu știm cum urma să șadă treaba.

Dacă e să privim macheta de la Sebastian în sus, spre Piață, vedem că s-a pus în realizare mai mult sau mai puțin fidel; noi, însă, ne uităm mai atent dinspre Sebastian în jos, spre Chirigiu – altă calimeră! În primul rînd, pe Sebastian pare a fi plănuit tramvai – ceea ce și azi ar fi folositor!

… mai apoi, blocul de pe colț – Sebastian cu Rahova – nu s-a mai ridicat; e și azi loc gol (unde-i stația de alimentare cu gaz). „Agerpres” surprinde zona opt ani mai tîrziu: vedem cum multe blocuri de pe planșeta din ’78 încă nu erau ridicate; asta deoarece „prefacerea” zonei a-nceput mai de la periferie-nspre centru și la mijlocul aniilor ’80 cam toată puterea noastră de construcție era folosită pentru necesitățile din ce-n ce mai uriașe ale căpcăunului din Centrul Civic.

….pe partea cealaltă vedem pe machetă cum frontul de blocuri de vizavi de „Electromagnetica” urma să meargă mai departe – azi se-oprește la Zamfir Olaru! Demolările începuseră.

Pe planșeta de-acum patru decenii, nici urmă de „Trafic Greu” (de-aceea, mai mult ca sigur, și ideea de-a duce tramvai pe Sebastian) – șoseaua asta a apărut în capetele conducătorilor mai tîrziu, cînd lăcomia i-a împins să transforme Centrul Civic într-un veritabil oraș interzis, care trebuia ocolit mai pe departe, nu pe vechiul inel Viilor-Panduri-Grozăvești…

Pîn-la urmă, după schimbarea planurilor, a răsărit o pereche de blocuri mai jos de „Trafic Greu”; și se mai eliberase ceva teren pentru a mai completa intersecția cu altele; și, mai ales, se-ncepuse construirea Circului foamei – azi, mallul „Liberty”

Dar dacă ne uităm mai departe pe planul din Scînteia, sigur că ne vine a rîde, fiindcă găsim intersecția de la Chirigiu transformată într-o piață rotundă, monumentală (zici că-i cea de azi, de la Alba Iulia), pusă-n valoare de blocuri – ba chiar și cu ditai obeliscu-nfipt în mijloc! Asta era cam prea cu gene și sprîncene, nu?