scris de Ando
Mulţi ani (o vedeam din mersul tramvaiului 16) a găzduit o bibliotecă publică de cartier. După revoluţie, schimbările s-au succedat rapid: o firmă de presă, apoi o sală de jocuri şi sediul local al unui partid politic. Acum e pustie, aşteptând cu lacătul pe uşi, o iluzorie soartă mai bună.
in aceasta cladire…in anii 80…functiona o biblioteca publica..intr-una din iesirile dinspre strada..
era prima biblioteca..la care ma inscrisese tatal meu…copil fiind..
si la care ma duceam saptamanal sa imprumut cartile copilariei..fara tv…gadgeturi.. si altele…impreuna cu Jules Vernes…
de cate ori trec prin fata acestei usi…inchise…azi…imi redeschid cartea amintirilor..
si spun..aici am fost cu tatal meu..