despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

șaorma – perspective

Șaorma – ceea ce-ncepusem noi să credem că-i noua noastră mîncare națională – e… și nu prea mai e.

Vedeți voi, ca orișice lucru care devine prea popular, ea-ncepe să fie – cum să zic? – ceva de care oamenii se satură.

Mai ales de imaginea ei populară; las-să mănînce șaorma taximetriștii și ciutanii de la liceu!

Estimp, firește, consumatorul se-ndoapă-n continuare cu delicioasa carne tăiată cu iataganul; doar că el nu mai mănîncă șaorma: preferă să-i zică, dacă nu kebap, măcar doner.

Sau să se-nghesuie-n localurile care-au reinventat conceptul pe placul corporatiștilor și celor mai finuți. Ideea, desigur, e ca vechea șaormă și – mai ales – servirea și prezentarea ei să fie mai cu ștaif.

În ultimii ani șaorma noastră s-a mai schimbat – asta-i sigur.

Apreciez c-a-nceput să se găsească tot mai des cea de „vită și berbecuț”; dacă mai demult era o excepție, acum mai toată lumea o servește. Este mult mai gustoasă, într-adevăr.

Ce mă mîhnește – și chiar mult! – e că șaormeriile noastre nu se-ndeasă să crească calitatea celorlalte ingrediente-nghesuite-n lipie… „de toatele” acelea care-o îmbogățesc.

Este dezamăgitor ca sosurile să rămînă, în prea multe locuri, doar spîrcuri la găleată, cumpărate cu hurta din hipermarket. Las’ că-s banale… mai sînt și ieftine la gust. Ce să-i faci? Știm prea bine că orice-i de calitate… costă. Doar la Kogălniceanu mai găsim, încă, celebra șaormă ieftină cu cinci lei.

Fără să fiu disperat după șaorma, îmi place să iau una din cînd în cînd; și – mai ales – îmi place să fie una bună, atunci cînd mi-o iau. N-am reușit să dau peste nici o șaormerie bună-n ultimii cinci-șase ani; ba chiar mi se pare că unele din cele lăudate au luat-o serios în jos. „Genin” toarnă cu nemiluita maioneză și ketchup chior peste o carne altminteri bună; „Dristor” se menține staționar; nu că mă-ncîntă, dar nici nu mă dezamăgește – dar e scump, fratele meu!

Noroc cu șaorma făcută excepțional, încă, de cei de la Gară: „La haleală” reușește să vîndă, cu siguranță, cea mai bună și mai gustoasă șaormă din București.

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

20 comments to șaorma – perspective

  • Alex

    Greu de spus ceva in privinta acestui “produs”…
    Nu sunt specialist, dar, din discutiile, degustarile si plimbarile mele, va pot impartasi cateva observatii – se pare, valabile atat in UK cat si in RO, intr-un cadru mai larg:
    – nu exista “mancare arabeasca/orientala” per se..
    – fiecare tara din Orientul Mijlociu si nu numai are propriile denumiri si modalitati de preparare a unor produse, pe care le cunoastem si noi, introduse mai ales pe filiera Turcia-Liban !
    – unele dintre ele de ex. Ayran – un lapte batut cu mirodenii si menta, este caractersitic doar Turciei, chiar daca se importa si in Iordania, sub alta denumire si alta formula de preparare !
    – un Kebab/Sisk-Kebab, un alt exemplu, are legatura doar cu marele bazar din Istambul, in Siria, Iran,Iordania produsul nici nu se numeste asa, iar reteta este cu totul alta…
    – shawarma/saorma/Swaorma, ori sub o denumire apropiata se prepara (bine) doar in Liban, Maroc,Tunisia, etc. in restul trailor arabe exista doar periferic, in Irak, Siria..deloc !
    – in UK, in mod sigur si recunoscut, toata mancarea “exotica” a fost adaptata (de doua secole incoace) gusturilor insularilor; se face astfel ca o saorma vanduta in Londra, la Aladin la “magazan” n-are nicio treaba cu una mancata in Axaray – un cartier al Istambulului..
    – un singur lucru le uneste, tot ceea ce intra in acel preparat trebuie sa fie “halal”..
    – In RO si UK posibil sa mai fie si exceptii..
    – bucatarie adevarata (in sensul de traditii si scoala culinara) gasim, asa cum am spus-o, la nivel de excelenta in Liban, la nivel de masse in Turcia, la nivel de “sa fie acolo” prin restul tarilor mentionate.
    – un capitol aparte il reprezinta “bucataria marocana” inventiva in materie de combinatii si care se incapatnaza sa tina produsele (retetele) originale…
    – in incheiere un alt ex. “kafta”/”Kofta”/..chifteaua noastra, are exact alt gust si alte ingrediente in fiecare tara araba..
    In ceea ce ma priveste, vorbind strict despre tara, singura saorma “originala” pe care am mancat-o, a fost cea care s-a vandut o perioada, la Gara de Nord, la inceput de ani’90..cand incepuse “marele exod” al romanasilor, incarcati cu sacose de rafie, catre bazarul din ‘Stambul..
    In UK, la fel ca in RO, “mancarea arabeasca”…ca denumire generica..nu prea are treaba cu ce am mancat…prin alte zari..la mama ei !

    • hm

      Românii-s tare dezamăgiți de kebabpul din Istanbul… n-are nici cartofi prăjiți… n-are nici „de toate”!
      Confirm șaorma de pe vremuri, de la Gară, de la noi. Un șoc cognitiv!

  • şaorma Băneasa mi se pare cea mai bună din Bucureşti. dacă ai drum, e în intersecţia Aerogării cu DN1.

  • Alex

    @Boemul
    Multumesc, am sa merg cand ajung in RO..

  • Alex

    @hm
    …bine zis..:)

  • George

    Geninul s-a stricat tare de tot. Am mancat una sambata trecuta. Am stat cred 10 minute doar sa se ia comanda, se trage rau pe cei 2 insi din “front desk” care-s si casieri. Carnea a avut multe zgarciuri si pielite si era un amestec intre carbonizata si partial nefacuta – in disperare de cauza, marisera flacara la maximum cat statea lumea la coada. Pacat de reteta, intotdeauna am mancat cu placere in parcul Perla, dar se duc in jos

    • hm

      Da, ce se întâmplă cu Genin este tare dezamăgitor. N-am mai regăsit nici sosurile alea bune. Cu toate astea, m-am mirat că încă are succes.

  • George

    Au succes in virtutea inertiei. Sosurile inca-s ok, shaorma tot are gustul acela deosebit de alte locatii, dar respectul pentru client s-a dus pe copca.

  • hm

    Îs OK, dacă le pun și nu se fac ca plouă. Hîrdăul de ketchup șade la loc de cinste.

  • Cred că ce numim noi ,,Şaorma” e, de fapt, kebap. Cel puţin la Bruxelles – oraş cu vreo 51% din populaţie formată din imigranţi, o bună parte din ei fiind arabi – carnea pe băţ tăiată cu iataganul (nu cu maşina de bărbierit cum mai vezi pe la noi) intră în compoziţia unui Durum Kebap, adică un kebap într-o lipie făcută cornet. Tot acolo mai intră ceva murături, maioneză şi ketch-up, eventual condimente mai picate, după preferinţe. Cartofi prăjiţi şi toate legumele pământului nu am văzut să fie înfipte acolo, cartofii “belgieni” (identici cu ăia flamanzi şi cu ăia franţuzeşti) vin separat într-un cornet de carton sau, dacă îi vrei la pachet, într-o cutiuţă. Toată chestia asta plus un suc sau o apă la 0,5 litri costă vreo 7 euro la Bruxelles (deci vreo 32 lei, scump pentru salariile româneşti, dar o nimica toată belgianul care dă 2,1 euro doar pe un bilet de tramvai). Şi tind să cred că “belgienii” de la Bruxelles care-şi notau comanda mea cu litere arabe (!) se pricep mai bine la şaorme şi kebap decât cei de la Dristor sau din alte locuri din Bucureşti.

  • hm

    Bruxelles e incomparabil de multietnic, cred și eu că șaorma de acolo e mai „adevărată“.
    Plus că la noi nici nu-i clar ce influență prevalează… turcească? libaneza?

    În altă ordine de idei, îmi place cum amărâții ăștia de cartofi prăjiți sunt disputati ba de belgieni, ba de francezi.

  • Manishtushu

    Saorma (شاورما) este o adaptare levantina a döner kebab-ului (nu “kebab” simplu, care poate sa se refere la multe feluri de mancare, ci “döner kebab”) inventat in Imperiul Otoman in Sec. 19.

    Intr-adevar, turcii din Austria de ex. fac döner-ul fara cartofi prajiti si alte artificii: doar carne, rosii, salata, un sos f bun cu iaurt si marar, si boia iute (optional).

    Dar si varianta de la noi e buna, imi place cea de la Dristor dar si cea de la Dinner Food (cu un sos mai nonstandard: curry). Si cea de la Mesopotamia e interesanta, dar nu e o saorma romaneasca clasica 😀

  • hm

    La Mesopotamia e de curcan, nu?
    Mi-e dor de cei care o făceau de porc, n-am mai găsit de ani buni. Mă gândesc că ar fi avut succes la noi.

  • hm

    Primim de la corespondentul nostru peste hotare – Alex – și ce se mănîncă în UK.
    aici si aici

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>