Peste vară se zice că-i bine să mănînci lucruri ușoare, răcoritoare – salate, fructe…
Mie taman pe vipia cea mai mare, pe urgia portocalie cea mai afurisită îmi vine pofta de-o fleică uleioasă, de-o șaormă picantă…
Și de slănină!
Omul de pe-alte vremuri, care obișnuia să-și facă toate ale sale, știa că vara greu mai dădeai de-o bucată bună de slănină: se rîncezea, se-ngălbenea dar – făcută fiind cum se cade – rămînea bună, gustoasă.
Cu-atîția „sibieni” în jurul nostru, ai zice că-i la îndemînă mereu să-ți faci rost de-o bucățică grasă pe sufletul tău – dar nu-i așa; niciodată nu nimerești două bucăți care să se-asemene la gust.
Să n-o mai lungesc prea mult: o slăină mereu bună și mereu la fel de bună se găsește la magazinele „Sergiana” (în București sînt doar două, deși produsele ambalate au pătruns și-n galantarele supermarketurilor).
… mergeți de vă luați – da’ să fie neapărat slănină de Mangalița.
comentarii