Hai c-ar trebui să mă-ntorc la treabă; dar înainte ca să-mi dau seama despre ce aş putea vorbi în 2011, lăsaţi-mă să-ncep cu o laudă – şi-ar fi frumos s-o ţinem aşa tot anul.
Îmi place să şi fac ceea zic; aşa că, atunci cînd vă povestesc despre vreo cofetărie, vreo patiserie sau vreun restaurant – chiar merg şi mănînc acolo. Să tot fi pomenit de vreo şase ori de-a lungul timpului despre La Pergola (căci aşa-i spun şi-acum restaurantului Il Cantuccio, de la Filaret) – aşa că a fost o alegere firească pentru revelion; şi să ştiţi că totul a ieşit foarte bine.
Cunoscînd locul, vă puteţi închipui deja porţiile mari şi mîncarea reuşită; dar chiar îmi aduc aminte cu mare plăcere, în mod deosebit, de friptura de vită cu ananas şi smochine pusă-n farfurie lîngă ciupercile umplute cu un sos de mărar.
Adaug servirea bună, prietenoasă, bunele-intenţii: şi Il Cantuccio s-a ales cu a şaptea laudă.
comentarii