Dumnezeule mare, atîta i-a dus mintea!
La Muzeul Satului au transformat țîșnitoarea interbelică într-un cavou de beton.
Fraților, te apucă toate spumele – ce rost avea să facă toată treaba asta?
Și cum să mai crezi că muzeul mai e muzeu, că mai păstrează ceva viu și autentic?
Să mai aud replici dintr-alea pline de amărăciune, că „nu sînt bani”, că „nu sînt oameni”…
Cu toate astea, mai ales acum, în lumina dulce de toamnă, rămîne plăcut să faci o plimbare aici: și-n partea veche și-n partea nouă…
Normal! Cu pământ în jurul ei, e izolată termic şi nu îngheaţă. La iarnă de unde vrei să bei apă, cârcotaşule! 😀
Hai să vedem la iarnă 🙂
caselor alea de lemn le-ar prinde bine un termopan pe ici, pe colo…
și niște paturi mai confortabile, în loc de lavițe, pentru cînd se dau cu ora…
Pai…dispare incet si….cumperi apa de la magazin daca ai nevoie.
@Anonymous,
multe, foarte multe tzishnitori au disparut, exact din acest motiv!
Dar aici nu a disparut, ci dimpotriva, a fost “imbunatatita” …
@hm,
Imi pare rau, Cornele, dar asta este realitatea – „nu sînt bani”!!!
Amenajarea “cavoului” a costat, desigur, cel mai ieftin si simplu era sa lase tzishnitoarea in pace, doar s-o vopseasca. Pentru cavou s-au gaist bani, dar pentru fondul de salarii, nu!
ori,tocmmai, oamenii competenti, sau macar cu bun-simt elementar, COSTA!
Nu se poate face nimic daca nu ai fonduri suficiente …
Iar intrebarea “ce rost avea să facă toată treaba asta?” este un pic ironica, venind tocmai din partea unui adept al Partidului lui Ilici, care are ca motto celebrul “noi nu gandim!”
S-ar putea deja să vorbim despre „salariile mici ale celor de la Stat” ca despre o legendă, realitatea este că majoritatea acestora au crescut destul de mulțumitor, și cu siguranță într-un ritm mai mare decît cele din domeniul particular!
Omul! Omul sfințește locul! …. Omul instruit și educat.