… o minune care a ținut patru luni de zile: aceea cu tramvaiele 16 și 21 care au întors la Sfînta Vineri și nu la Sfîntu Gheorghe.
Iată că au revenit la Sfîntu Gheorghe – și o văd ca un pas înapoi.
Da: tramvaiele trebuie să circule pe această bucată nenorocită de traseu, pe acești amărîți de 300 de metri dintre Sfînta Vineri și Sfîntu Gheorghe!
Tramvaiele trebuie să ajungă la Sfînta Vineri, acolo unde-s legăturile cu alte tramvaie, cu autobuzele.
Însă înțeleg de ce n-a mers și ce-ar trebui făcut ca să meargă.
Acest uriaș cap de linie de la Sfînta Vineri – una din cele mai mari investiții noi în infrastructura tramvaiului bucureștean de după Revoluție – trebuie refăcut și regîndit, laolaltă cu refacerea și regîndirea fluxurilor și traseelor celorlalte mijloace de transport în comun ce ajung aici.
Stațiile de coborîre ale tuturor tramvaielor care ajung la Sfînta Vineri n-ar fi bine să revină pe amplasamentul lor istoric, adică înainte de intersecție?
După mai bine de 20 de ani autobuzele care ajung aici ar n-ar putea fi și ele optimizate oleacă?
Și – mai presus de toate – n-ar fi, în sfîrșit, momentul să-ncepem să mai închidem traficului auto cîte-o stradă-două dintr-astea înguste, pe care se chinuie tramvaiul?
la sf. gheorghe a fost “prima staţie RATB cu acoperiş verde”.
acum nu mai e acoperişul ăla… sunt curios cât a costat distracţia, aici şi pe unde s-or mai fi făcut.
,,Acoperişul verde” a fost o reclamă Kaufland, deci nu pe banii primăriei. De altfel, şi adăposturile existente prin oraş au tot scop publicitar, o firmă (într-o vreme era Euromedia, nu ştiu dacă mai există) închiriind spaţiu public de la PMB pentru ele.
Ma gandesc la expresia aia “Orice pas inapoi e un sut in fund” … stai, era “orice sut in fund e un pas inainte” …
un șut în coa***