Am petrecut ceva timp, recent, prin marile magazinele de materiale de construcții, purtat de nevoile unor renovări casnice.
Pare simplu – intri, îți alegi ce-ai nevoie, pleci.
E simplu atunci cînd te apuci de ceea ce s-ar putea numi „proiect mare” – fiindcă toate magazinele astea cam pe astea merg.
Fiindcă și oamenii lucrează pe „mari proiecte” în ziua de azi: azi, o casă nouă înseamnă numai și numai lucruri noi; azi, o renovare presupune înlocuirea în totalitate a lucrurilor vechi: o adevărată frenezie, adusă – ce-i drept! – și de cea a construcțiilor de locuințe.
Dar ce te faci cînd ai nevoie nu să schimbi tot, ci doar să repari, să îmbunătățești, să peticești un lucru bun care nu trebuie schimbat?
Atunci, fraților, îți dai seama că bați magazinele aiurea, pierzi vreme, cauți prin rafturi – și ajungi tot prin dosuri de piețe, acolo unde mai subzistă felurite magazinașe unde oamenii cu minte găsesc mărunțișurile de care au nevoie.
Pare așa o rușine să repari – nu mai e semn de semn chibzuială, ci de sărăcie, de cîrpeală.
În 2014, când am fost nevoit să mai dau Bucureștiului o șansă, am avut o perioadă de “refresh casnic” cum se zice – garnituri, robineți, vopsea, niște electrocasnice noi, de-astea. Am trecut la un moment dat și la scara blocului, unde prin ușa de la ghenă zbura vântul (care vânt ajungea astfel direct la mine la ușă). A fost și acolo ceva ciment de pus prin fisurile tencuielii comuniste, geamuri noi, vopsea, ghivece de flori: să se vadă omu’ gospodar!
Ajunsesem să las 4-500 lei pe lună în Hornbach, asta până “m-am potolit”; mă gândesc că de-aia oamenii trăiesc cu tot felul de improvizații sau în condiții discutabile: costurile astea se adună și nu sunt deloc mici. Acum să gândim și practic: zugrăveala nouă de pe pereți nu umple stomacul decât celui care o execută.
Mă gîndesc la lucrurile „mici”
O plintă la care trebuie înlocuit doar un segment de un metru-jumate: modelul de acum zece ani are, azi, alte cote și un sistem de prindere diferit.
O măsuță la care s-a jupuit furnirul de la un cant – ce simplu e să lipești altul… dacă ai noroc să mai găsești!
Și altele, și altele…