Au trecut deja mai bine de patru luni de cînd vedem la lucru noile autobuze cumpărate de Primărie.
Am rîs destul de ele: de la culoarea ușchită pînă la „ziua și defectul”.
În realitate nici culoarea – deloc ciudată și nu o raritate prin vest – și nici fiabilitatea nu-s chiar așa de varză.
Autobuzele „Otokar” se mișcă bine și călătorul – mama lui de călător – șade-n ele mai bine ca-n vechile autobuze: nu are rost să mai lămurim nimic aicea.
Doar că, vedeți voi, mai sînt niște detalii care fac diferența, atunci cînd e vorba de mașini, și toți știm asta mult prea bine. Nu-i de ajuns să aibă cam același motor, aceeași cutie de viteze și aceleași anvelope. Diferența o fac plasticele, butoanele, prinderile, cauciucurile… De-aia o „Dacie” care a făcut patru ani are greierii unei „Škode” de opt ani.
Așa-i și acum. Autobuze noi și gîndite bine, „Otokar” sînt fabricate mediocru. Uși care nu se-nchid perfect uneori, plăcile de lemn aglomerat care deja s-au crăpat, scaune care scîrțîie, antifonare neuniformă: astea-s semnele care dau de înțeles că în exploatare autobuzele turcești vor fi nemulțumitoare. Sînt, de altfel, chiar lucrurile care fac mai proastă experiența călătorului – mama lui de călător.
Dar să nu ne speriem atît de mult; nu mor caii cînd vor cîinii. Problema transportului public din Capitală nu-i autobuzul „Otokar”!
Adevărata problemă e starea în care se găsește parcul de trolee și de tramvaie.
Troleele-s mizerabile, infecte, cu uși prin care bate vîntul, pe tramvaie se lipește autocolant peste rugină și mai-mai nu-s cîini morți aruncați pe sub scaune. În fiecare zi se strică un tramvai, lăsînd călătorul – mama lui de călător! – să șadă de prost prin stații.
Istoria mijloacelor de transport bucureștene din ultimii 40 de ani – aici.
Listă de articole selecționate despre transportul public – aici
Intrebare: Acum vreo lună, Radu Banciu (la B1TV)tot lua în zeflemea autobuzele Otokar… cu două uşi, care, pasămite din acest motiv, zicea el au fost băgate de STB pe linii secundare! De atunci, am fost foare atent, dar n-am văzut niciunul cu două uşi. Există şi modelul ăsta ?
Bineînțeles că sunt, dar merg mai mult prin partea de vest/sud-vest a Capitalei.
Chiar sînt drăguțe și astea. N-au ușa a treia, cea din spate, și-s mai scurte un picuț.
Aha, mulţumesc! Oricum, la cele normale,cu trei uşi, apreciez faptul că prin eliminarea unor scaune, platforma centrală are mai mult spaţiu şi, astfel, urcarea/coborârea călătorilor se face mai rapid.
Mie-mi place foarte mult ergonomia interioară.
Ușile se deschid foarte încet și oamenii au tendința să le forțeze, din păcate.
Well… Autobuzele din gama de 10 metri, chiar pentru linii cu trafic mai redus au fost cumpărate. Nu știu care era nepotrivirea care deranja, asta dacă nu cumva era doar o cleveteală de om ignorant, nicidecum de jurnalist informat. În fapt, autobuzele Otokar Kent C10 sunt similare oricărui alt model din gama de 10 metri, fie că e produs de Mercedes – Citaro K, MAN – Lion’s City M sau Solaris – Urbino 10,5. Pot fi întâlnite în general în linii mărginașe, precum 106 – către zona cartierului Roșu, 149 – pe Șos. Străulești (prin spatele Casei Scânteii :)), 261 – spre zona Vatra Nouă, 682 – către zona Colentina/Andronache, 223 – pe Spai, în aval de Vitan, 302 – pe Șos Alexandriei, 221- către CET Vest, linii nu foarte frecventate, precum 312 sau 196, linii „atipice”, ca 361 Complex Comercial Băneasa – Piața Unirii (inițial un substitut pe perioada iernii al liniei turistice cu autobuze etajate decapotate) sau 782 Complex Comercial Băneasa – Aeroport Henri Coandă, precum și pe mullte din traseele de noapte.
Da’ dacă tot s-a pomenit de Banciu, mai merge cu tramvaiul, cum zicea pe vremea când îl ascultam la radio?