despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

cu mașini utilitare din presa vremii

de Ando și HM

După Război atît parcul, cît și industria noastră auto au depins enorm de Uniunea Sovietică.

Cu toate că – aflăm de la Agerpres – în ’48 se importau camioane carosate Chevrolet penrtu transportul călătorilor…

… ori frumoasele ambulanțe cehoslovace Škoda Tudor – sau, mai tîrziu, în ’54, altele din R. D. Germană…

… noi ne-am apucat să construim „Molotoave” – camioane deja învechite și cu siguranță neîndeajuns de fiabile. Dar să fim noi sănătoși: cînd era vorba de făcut o treabă temeinică și la timp, tot pe tehnologia vest-europeană trebuia să ne sprijinim. Imaginea camioanelor Steyr-Diesel folosite la construirea Stadionului „23 August” este grăitoare.

În fine! Pe șasiul aceluiași „Molotov” – pe ăsta îl aveam! – s-a pornit construcția „primelor autosanitare fabricate în țară”:

Se-ntîmpla în 1955, la uzinele „Mao Țze-dun” din Capitală (denumirea vremelnică a „Vulcan”). Tot acolo urmau să fie carosate, în aceeași perioadă, autocisterne. Nu era singura uzină la care se puneau în valoare camioanele „Molotov” fabricate la „Steagul Roșu” din Brașov și cele importate din U. R. S. S. (ZiS, de exemplu).

După începerea producției camioanelor oleacă mai moderne „Carpați și „Bucegi” și acestea au primit felurite roluri utilitare. Carosările șasiului se făceau, pe lîngă uzina „Tudor Vladimirescu” (ulterior numită „Autobuzul” și „Rocar”), la Mediaș („Automecanica”), Cluj („Industria Metalurgică”) și Timișoara (Uzina mecanică):

 

Descoperirăm, cu plăcere, și cîteva rarități utilitare, cum ar fi aceste autoclinici dentare din 1961 de la Intreprinderea Tehnico-Medicală – în fapt erau autobuze  T. V. 1 (nu M. T. D.)

… sau aceste nemaipomenite autodube de transport mobilier din 1964!

Le vedem derivate din autobuzele T. V. – ele însele, construite pe baza șasiului camioanelor de la Brașov – și în ipostaze de bibliobuz ori de magazin mobil pentru noile cartiere rezidențiale care duceau lipsă de spații comerciale.

Păi, nu putem spune că peisajul autoutilitarelor mari nu era diversificat, nu?

… așa că nu ne rămîne decît să pomenim și versatilitatea „teveurilor” – dubele mai mici (produse la București, la uzina „Tudor Vladimirescu”), să nu uităm că la Colibași s-au asamblat sub numele Dacia 6 dubițe Renault „Estafette” și că Dacia 1300 a devenit, și ea, autosanitară în 1973.

S-au folosit și imagini Agerpres și Tramclub; listă de articole selecționate din presa vremii – aici

17 comments to cu mașini utilitare din presa vremii

  • Autoclinicile dentare par a fi TV1 modificate. De altfel, era destul de logic ca tot ce ieşea din uzinele TV să fie deriviat din autobuzele în producţie. Dubele de mobilier par a proveni din TV20, în vreme ce bibliobuzul e clar un TV20 modificat.

  • 1. Într-o Știință și Tehnică de la începutul anilor 60 (nu mai știu, dar cel mult 1964) se prezenta un TV20 modificat care servea de centru mobil de donare de sânge. Nu știu cât și dacă a funcționat, dar articolul era de peste 2 pagini.

    2. „Autosanitarele Dacia 1300” (dacă nu cumva 1310 până au ieșit pe piață) au fost un act criminal, în contrasens cu mersul istoriei. Știe careva cui i-a venit această idee „genială”, de a muta grosul ambulanțelor de la TV la Dacia?

  • hm

    cu salvările Dacia, ce să zic eu, chiar și francezii au avut adaptări dintr-astea dar e drept că alt spațiu era într-un Peugeot 504 break sau în versiunea uriașă a DS-ului.
    TV-urile erau mult prea puturoase pentru intervenții de urgență.

    Ultima amintire pe care-o am cu un TV este minibuzul TV7 cu gratii și ferestre astupate care căra deținuți la diferite munci.

  • Ambulanțele-dric se găseau în Occident până spre sfârșitul anilor 60, dar ulterior s-a migrat spre vehicule în care să se poată întreprinde măsuri de menținere în viață a victimei în drumul spre unitatea medicală. Deci dube. Doar în RSR a fost pe dos: s-a migrat dinspre dube la dricuri. (Estafette nu se putea, nuuu.)

    Nu mai știu cum se chema serialul cehoslovac din anii 80 cu ambulanțierii ăia. Straniu în condițiile în care în România dădeai cu tunul după o ambulanță-dubă, dar în film ambulanțele cehești erau NUMAI dube. Nu mai știu care era faza, cred că aveau obiectivul de a ajunge la pacient în 12 minute, și se chinuiau să se apropie de îndeplinirea obiectivului (cred că făceau 14-18 minute).

    • Cu siguranță nu era vorba de Nemocnice na kraji města (1977-1981), ci de Sanitka (1984). Căutați pe YouTube după următoarele titluri:
      Škoda 1203 – seriál Sanitka (1984)
      Škoda 1200 sanitka (1957)

      Prima este ambulanța-dubă pe care insista serialul. A doua este ambulanța-dric ce se mai găsea în dotarea stațiilor de ambulanță cehești, dar nu pe ea se punea accentul.

  • hm

    Sanitka. Mișto serial, țin minte melodia de generic.

  • hm

    Škoda 1200 era oricum un dric, da’ mare, spațios față de Dacii. Mă rog, ei îl fabricau deja de la mijlocul anilor ’50 și modelele ulterioare (intermediare 1203-ului) s-au pretat mai bine activitățății ăsteia.

  • hm

    … mă miră, cumva, că dubița 1203 a avut motorul în față deși părea că Škoda trecuse clar pe soluția-spate odată cu 1000 MB.

    (de ce? fiindcă VW Transporter a tras de motorul în spate pînă-n anii ’80)

  • Octavian Danciu

    Uzinele Vulcan Bucuresti s-au numit in anii 1950 Mao Tze Dun.

  • Ando

    Ambulanţă “TV” ( model pozat de AGERPRES în februarie 1989).

    https://foto.agerpres.ro/storage/watermark/3264220.jpg

Leave a Reply to Ando Cancel reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>