… hoinărind prin oraș, așa cum ne place, mai găsirăm cîteva lucrușoare mai vechi ori mai noi. Uite o plăcuță mititică de lîng-o sonerie de pe strada Caragiale – unde, la numărul 19, a locuit inginerul de la U. C. B. Marcel Solacolu și apoi fiul lui, inginerul Paul Solacolu. Găsim și urma unui căpitan Henri Solacolu pe-aici, acum 80 de ani. Cam așa de bătrînă-i și plăcuța noastră!
… tot de pe ziduri, o săgeată indicatoare spre gura de apă cea mai apropiată „în fața casei cu no. 6 – oblic 10 metri” plus o tăbliță c-o avertizare.
Ridicînd privirea, iată și urma altei săgeți, de data asta scheletul vreunei reclame rămase din cine știe ce vremuri pe la Sfîntu-Gheorghe.
Admirăm patru „ciuperci” zvelte și elegante, rămășițe ale intrării în Patinoarul Floreasca.
Și nu ignorăm și eficiența acestor soluții de-a proteja stîlpii porților; că-s din beton, că-s din fier, își fac treaba!
Încheiem c-o splendidă surpriză lîngă o intrare de imobil – uite cît de frumoasă e fanta asta practicată pentru cutiile poștale.
Lista episodelor din seria „vestigii ale vremurilor contemporane” – aici.
casa de pe Macarie Cantaretul…si acuma imi da fiori cand trec pe langa ea, cel putin cand eram mic acolo nu era o zona luminata.
Da!
Întâi casa m-a făcut să mă opresc din drum,.
(E vorba de casa din ultima poza, pentru ceilalți)