Gunoiul menajer – ăl de la mine de la bloc – se ia de trei ori pe săptămînă. Sîntem vreo șase blocuri mari adunate ale căror ghene dau într-o soi de spațiu al cărui rost e, îndeobște, de parcaj.
Ai zice că cel mai cuminte lucru ar fi să te-ntîlnești cu mașina de gunoi de trei ori pe săptămînă, dar nu-i așa: deloc nu-i așa.
La unele din blocurile astea vine marțea, joia și sîmbăta și la altele lunea, miercurea și vinerea; mai mult de atît, mașina care ia marțea, joia și sîmbăta gunoiul de la un bloc nu ia gunoiul de la blocul alăturat; tot marțea, joia și sîmbăta vine acolo altă mașină – dar o oră mai tîrziu. Așijderea pentru zilele de luni, miercuri și vineri.
Ce mai! în fiecare zi, deci, se plimbă cîteva camioane de gunoi printre blocuri.
Vorbim, în lumea asta mare, despre optimizări de trasee, despre monitorizări de flote, despre concepte inteligente și generoase care duc – firește – la costuri mai mici, la poluare mai puțină: chestii dintr-astea de le zicem „smart”.
Dar pe noi, în ograda noastră, nu ne duce mintea să vedem dacă ceva-ceva o fi de făcut.
Sînt, desigur, nenumărate mici aspecte de luat în seamă în tot acest timp.
Mașinile salubrității-s droaște la cine știe a cîta mînă, cumpărate din orașe occidentale, de care tragem pînă la dezmembrare. Vedeți voi, atîta vreme cît acest parc auto nu ține direct de nici o autoritate publică, nimeni n-o să insiste pe aspecte precum poluarea; degeaba primăriile caută se cumpere, de pildă, autobuze electrice, dacă rablele ce-s folosite de „terți” pentru salubritate (incluzînd aici și tractoare antediluviene, vidanje, buldozere, excavatoare) scot fum, lasă bălți uriașe de ulei și consumă-n draci…
Camioanele de gunoi – din cauza spațiului tot mai puchinos de manevră printre blocuri – au ajuns să fie mai mici, așa că trebuie să facă mai multe drumuri spre gropile de gunoi.
Iar faptul că – în lipsa reciclării – aceste camioane sînt nevoite să care aer: adică sticle, peturi, caserole, cartoane de pizza și altele, mai adaugă niște drumuri în plus!
Întreaga curățenie a orașului e-ntr-o zonă gri, tare urît mirositoare.
[…] Mai ales că nu m-am prins să fie reciclare nici acolo, după cum nici la noi nu este, aşa cum remarcă Hungry Mole.Pentru marmură era de aşteptat să mai vezi din când în când câte-o bucată-două pe […]
Peste tot în lume serviciile cu public captiv sunt predispuse la corupție și cartelizare. Plimbarea mașinilor pe același traseu de la o zi la alta, în cazul în care vorbim de aceeași firmă, mă duce cu gândul doar la aranjamente pentru creșterea cheltuielilor operaționale, gen umflarea consumului de combustibil.
Cu de partea de reciclare – blocurle românești au fost construite cu ghenă și acumulare a gunoaielor într-o cameră la parter, ceea ce exclude orice tentativă de filtrare sau de sortare. Într-o scară de bloc cu 40-50 de apartamente poți arunca practic orice; responsabilitatea locatarului se termină după ce trimite mizeria pe țeavă la el pe palier. Prin alte părți de lume, nu zic care, oamenii au mai multe pubele – una pentru resturi alimentare, alta pentru reciclabile (cartoane, ambalaje) și alta pentru restul de deșeuri casnice. Materialele de construcție, sticlele și hainele vechi urmează cu totul alte trasee.
Iar legat de mizeria generală, citeam prin presa de aici un clasament al celor mai murdare zone sau orașe, iar clasamentul reflecta oarecum “renumele” zonelor (crime rate, unemployment, gentrification), dar și densitatea populației – zonele mai dens populate fiind evident mai murdare.
oamenii nu-s taman refractari, dac-ar fi containere de colectare pentru sticlă/plastic/hîrtie la fiecare colț de stradă – că cam așa ar fi nevoie de ele! – s-ar obișnui să arunce pe tobogan doar gunoiul menajer.
Da’ vezi matale, containerele astea de reciclare ocupă spațiu; unde să le mai pui, că ataci cine știe ce drept latifundiar dobîndit din vremuri imemoriale asupra unui loc de parcare?
… cuvenita completare: dacă noi, cei din cartierele ceaușiste, sîntem constrînși de ceea ce s-a construit atunci, în noile cartiere de blocuri de la marginea Bucureștiului nu-i nici o scuză pentru lipsa din start a facilităților pentru reciclare șamd.
(la care adăugăm, firește, lipsa trotuarelor, a pistelor de biciclete, a scuarurilor, a parcurilor, a grădinițelor publice…)
In Magurele se face colectare selectiva de un an, fapt menționat Intr o postare pe Facebook. Atât. De atunci am achitat de 3 ori taxa de salubrizare cash nu mi a spus nimeni nimic. Acum doua săptămâni am văzut la o vecina in poarta sacii. Acum suntem doua nebune care sortează gunoiul Intr un cartier de peste 50 de case. Pentru noi vine o a doua mașină de gunoi.
Reciclarea e încă un moft, o povară pentru majoritatea administrațiilor.