Năucitoare, într-adevăr, lăcomia oricărei primării de-a băga bani în lucrări noi, costisitoare, strălucitoare.
Știm prea bine, noi, că-s alegeri și-ncepem a-ngrășa porcu-n ajun; știm și cîți bani se-nvîrt la lucrările astea…
Dar în timp ce nu-nțelegem de ce nu-i mai simplu să păstrăm, să reparăm, să administrăm: adică, pur și simplu, să avem grijă de lucrurile pe care le aveam deja și care-ar mai putea fi folosite, uităm să aruncăm o privire la obiceiurile noastre omenești.
Noi înșine sîntem lacomi; noi înșine cumpărăm mai mult decît avem nevoie și-aruncăm apoi lucrurile nefolosite; noi înșine nu mai păstrăm pentru simple reparații bunuri care-ar mai ține mult timp, preferînd să ne știm cu casa plină de lucruri noi.
Noi înșine ne-aruncăm să schimbăm în loc să păstrăm…
Noi înșine, deci, ne umplem de bucurie și mîndrie cînd ne putem lăuda că facem și ne luăm…
… și-apoi cerem Statului și Administrației să nu fie la fel ca noi!
comentarii