despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

Străpungerea bulevard Nicolae Grigorescu–splai Dudescu: deslușiri… energetice

scris de C. D. Mocanu

Noua arteră rutieră a fost menită să asigure o scurtătură între zona Balta Albă–Titan și zona Apărătorii Patriei–Berceni. Nu cred că era necesară, nu cred că va fi utilă, cum nu cred că, dincolo de oportunitatea investiției, a fost ales traseul optim.

Există în schimb argumente pentru a afirma că promovarea investiției și mai ales punerea ei în operă prin prelungirea bulevardului Nicolae Grigorescu dincolo de Dâmbovița, chiar prin nodul energetic foarte important de la C.E.T. București Sud, nu au fost decizii determinate de rațiune ci de orgoliile cuiva, care aflat vremelnic în capul trebii, se credea mare și înțelept cârmaci.

Lucrările au început în 2010 și, în buna tradiție românească, cei doi–trei kilometri de drum, inclusiv pasajul suprateran peste Dâmbovița, nu sunt gata nici după nouă ani. Se acreditează cu stăruință ideea că „lucrările la Pasajul Nicolae Grigorescu nu au putut fi terminate din cauza liniilor de înaltă tensiune care trec pe deasupra pasajului.” sau că „Lucrările la Pasajul de la Nicolae Grigorescu nu au fost terminate deși sunt executate încă de anul trecut (n.n. 2018) în proporție de peste 90%. Motivul: trebuie mutate liniile de înaltă tensiune care trec pe deasupra pasajului și aparțin Transelectrica, iar procedura durează. Sigur, rămâne întrebarea de ce nu au fost mutate înainte de începerea lucrării, o întrebare fără răspuns.” 

Cel care și-a făcut damblaua și a moșit povestea străpungerii a fost scos din viața publică iar faptele dumisale au trecut în istorie, dar ne-a lăsat la rându-i o istorie pe care vom încerca a o desluși în continuare.

Sfârșitul anului 1965 (26 noiembrie) a marcat punerea în funcțiune a primului grup (50 MW) din Centrala Electrică de Termoficare (C.E.T.) București Sud. Până în 1975 aceasta a ajuns la șase grupuri cu o putere totală instalată de 550 MW (2×50 MW + 2×100 MW + 2×125 MW) devenind astfel o centrală mare, cu o capacitate de producție semnificativă și nu numai pentru București.

În același timp s-au dezvoltat și instalațiile exterioare de înaltă tensiune (110 kV, 220 kV și 400 kV) – stații electrice de transformare și/sau de conexiuni și linii electrice aeriene (L.E.A.) – prin care se evacuează puterea produsă și prin care centrala este încadrată în Sistemul Energetic Național (S.E.N.).

Cele douăsprezece linii electrice care leagă C.E.T. București Sud cu alte noduri importante ale sistemului electroenergetic, au fost construite în perioada 1965–1985 și au ocupat singurul culoar de trecere disponibil, spre sud–est, către Glina, prin lunca îngustă paralelă cu Dâmbovița (mal stâng). Acolo sunt și azi!

Terenul agricol, curat, neted ca-n palmă și cu circulație redusă nu punea probleme de coexistență a liniilor electrice cu elemente naturale, obiecte, construcții, instalații, alte obiective aflate în vecinătate. Până la Glina existau câteva porțiuni speciale de traseu acolo unde acestea se încrucișau (traversau) niște drumuri de țară, neamenajate (drumuri de exploatare).

Prima se afla în vecinătatea centralei. Liniile traversau un drum de pământ folosit de ciopleni pentru a ajunge la grădinile din luncă, o prelungire pînă în splai a străzii Ilioara care se sfârșea la intrarea în Baza de Producție Energomontaj. Circulația autovehiculelor era aproape inexistentă. Era în schimb singura posibilitate de a expedia construcțiile metalice mari (grinzi, buncăre de cenușă, conducte speciale…) fabricate de „Energo”, dar și asta se întâmpla destul de rar. Este chiar zona în care noua cale rutieră se avântă peste Dâmbovița. „Străpungerea” înseamnă demolarea câtorva case și interceptarea drumului despre care am făcut vorbire.

În porțiunea specială de traseu de la Ilioara, ca și în celelalte, liniile electrice aeriene au fost realizate astfel încât să li se asigure condițiile de bună și neperturbată funcționare (condiții de siguranță) simultan cu îndeplinirea condițiilor necesare existenței și funcționării normale, fără riscuri, a elementelor afectate de prezența lor (condiții de securitate), în acest caz un drum de exploatare cu circulație redusă. Altfel spus, respectau condițiile de coexistență!

Situația de fapt s-a menținut mulți ani chiar dacă după 1990 drumul ăla de țară mărginit cu nesfârșite grămezi de gunoi a devenit atractiv și a fost asfaltat.

În 2010 Primăria Municipiului București (P.M.B.) pornește cu avânt muncitoresc să prefacă în realitate proiectul de utilitate publică „Străpungere Bd. Nicolae Grigorescu–Splai Dudescu” care, printre altele, prevede construirea unui pasaj suprateran peste Dâmbovița.

Conform proiectului „pasajul suprateran subtraversează mai multe linii de înaltă tensiune” și nu așa cum se afirmă fără temei că „liniile de înaltă tensiune trec pe deasupra pasajului”.

Iată-le așa cum sunt ele cuprinse în configurația actuală a S.E.N.:

  • L.E.A. 400 kV București Sud – Gura Ialomiței
  • L.E.A. 400 kV Slatina – București Sud
  • L.E.A. 400 kV Pelicanu – București Sud
  • L.E.A. 400 kV Domnești – București Sud
  • L.E.A. 220 kV București Sud – Fundeni circuitul 1
  • L.E.A. 220 kV București Sud – Fundeni circuitul 2
  • L.E.A. 220 kV București Sud – Ghizdaru
  • L.E.A. 110 kV București Sud – Glina
  • L.E.A. 110 kV București Sud – Dudești
  • L.E.A. 110 kV București Sud – I.M.G.B. circuitul 1
  • L.E.A. 110 kV București Sud – I.M.G.B. circuitul 2
  • L.E.A. 110 kV București Sud – Popești Leordeni

Așa arată culoarul de trecere al liniilor de înaltă tensiune dincolo de pasajul suprateran care a fost vârât pe sub ele.

Nu trebuie să fii specialist pentru a pricepe că aceste instalații, importante prin volum, prin dimensiuni, prin complexitate și mai ales prin rolul pe care îl au în funcționarea sigură a S.E.N., nu sunt „alea trei fire” pe care „să vină ăștia să le ia de aici”.

M-am confruntat de mai multe ori cu o astfel de abordare. Ce nu știa niciunul dintre cei care o practicau este că atunci când se încurcă „alea trei fire” consecințele sunt grave și răspunderea pe măsură. Unii au pățit-o.

Drumul lărgit la trei benzi pe sens și mai ales pasajul suprateran au modificat fundamental situația din teren facând ca cele douăsprezece linii electrice aeriene să nu mai îndeplinească normele privind traversarea și apropierea față de drumuri, trecerea prin zone cu circulație frecventă și traversarea, trecerea și apropierea față de poduri.

Porțiunea cea mai dificilă este trecerea pasajului pe sub pachetul de opt L.E.A., între cadrele nr. 7 și 8, acolo unde înălțimea construcției este maximă. Se reduce astfel distanța până la conductoarele aflate sub tensiune (110 – 220 kV) la o valoare care pune în pericol participanții la trafic, constructorii, utilajele dar și funcționarea sigură a S.E.N. Acesta este motivul pentru care „efectuarea lucrărilor de realizare a condițiilor de coexistență între obiectivul de utilitate publică și liniile de înaltă tensiune” are prioritate absolută, începerea lucrărilor la pasaj fiind condiționată de finalizarea celor de reglementare a coexistenței.

Niciunul dintre documentele oficiale emise de C.N. Transelectrica, în calitate de gestionar al instalațiilor electrice, și P.M.B., în calitate de solicitant, nu menționează „mutarea” celor douăsprezece L.E.A. ca soluție pentru rezolvarea problemei. Este doar închipuirea celor care, în încercarea de a ascunde realitatea, își dau cu părerea și susțin aberația „să vină ăștia să le ia de aici”. „Mutarea” nu este posibilă pentru simplul motiv că nu există spațiul necesar. Presupunând că situația din teren ar permite relocarea (devierea), atunci costul operațiunii ar fi mult mai mare decât cel al pasajului suprateran.

Există soluții tehnice rezonabile pentru reglementarea coexistenței, doar că în conformitate cu normele legale solicitantul, adică Primăria Municipiului București, plătește. În plus, are și obligația de a pune la dispoziția C.N. Transelectrica o suprafață de teren pentru organizarea platformei de lucru. Fără aceasta operațiunile specifice, care implică utilaje grele, confecții metalice de mari dimensiuni, nu se pot desfășura.

Primăria nu s-a împiedicat de „nimicuri” și a dat ordinul de începere a lucrărilor la mult dorita (de unii) străpungere. Vreo patru ani i-au trebuit pentru a scoate la liman exproprierile. Apoi constructorii au început să mișune pe sub liniile de înaltă tensiune ignorând pericolul care-i pândea de deasupra.

În 2015 C.N. Transelectrica a solicitat Inspectoratului de Stat în Construcții al Municipiului București să ordone sistarea oricărei activități la pasajul suprateran. După tradiționalele pertractări, îngăduitorul inspectorat a fost nevoit să suspende elanul constructiv „până la finalizarea lucrărilor de realizare a condițiilor de coexistență între proiectul (??!!) de utilitate publică „Străpungere Bd. Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu” și liniile de înaltă tensiune”. Suspendat este și azi. În acest caz s-au încurcat „alea trei fire”!

Până spre sfârșitul anului 2018 „specialiștii” primăriei nu au mișcat nici măcar un deget. Au așteptat ca Bunul Dumnezeu să le rezolve problema. Au înțeles abea atunci că „pentru continuarea și finalizarea lucrărilor de construcție a proiectului (??!!) de utilitate publică „Străpungerea… ” este necesară efectuarea lucrărilor pentru realizarea condițiilor de coexistență între lucrarea de utilitate publică și liniile de înaltă tensiune” și au început să se agite.

La începutul toamnei 2018 Primăria a încheiat un contract de proiectare și executare de lucrări cu operatorul rețelei naționale de transport al energiei electrice Transelectrica prin care se obligă să pună la dispoziție, cu titlu gratuit, terenul pentru amplasarea   platformei de lucru. Este astfel necesară trecerea în domeniul public al Municipiului București a unei suprafețe suplimentare de circa 1.300 m², parte dintr-un teren proprietate privată. Valoarea despăgubirii este de circa 1,03 milioane lei (aprox. 230.000 Euro – 175 Euro/m²). Foarte probabil, procedura de expropriere nu se va finaliza prea ușor.

De cealaltă parte, Transelectrica a lansat în februarie 2019 licitația publică pentru adjudecarea lucrării „Modificări linii electrice aeriene cu tensiuni de 110 kV, 220 kV, și 400 kV pentru realizarea obiectivului Străpungere Bulevardul Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu” cu o valoare estimată de 6,15 milioane lei (1,40 mil. Euro) și termen de excuție șapte luni. Câștigătorul va fi desemnat până la data de 20 septembrie 2019. Deci, puțintică răbdare!

Luni, 2 septembrie 2019, la fața locului situația se prezenta așa:

• Sub pachetul de L.E.A. 110 – 220 kV, între cadrele nr. 7 și nr. 8.

 

Deși, teoretic, accesul pe pasaj este interzis, patru amețiți, un tractor și o autoutilitară „se jucau cu focul” trimiși acolo de un „șăf dăștept” care crede că tocmai el păcălește legile fizicii.

• Sub pachetul de L.E.A. 400 kV.

***

Nu cred că lucrările pentru realizarea condițiilor de coexistență între pasajul suprateran bulevard Nicolae Grigorescu–splai Dudescu și liniile electrice de înaltă tensiune vor începe prea curând. Chiar dacă exproprierea terenului pentru platforma de lucru se va finaliza în timp record și rezultatul licitației organizate de Transelectrica nu va fi contestat, în perioada vârfului de iarnă nimeni nu va aproba indisponibilizarea unor elemente importante pentru siguranța în funcționare a S.E.N.

Să ieșim sănătoși în primăvară și mai vedem! Până una–alta ne jucăm, pe bani, de-a străpungerea!

16 comments to Străpungerea bulevard Nicolae Grigorescu–splai Dudescu: deslușiri… energetice

  • Cine este semnatarul obligatoriului plan urbanistic zonal initial si cine semneaza pentru cel de adaptare la noua situatie?

    • C.D. Mocanu

      Nu știu domnule profesor! Noțiunile astea (PUZ inițial, adaptare la noua situație) îmi sunt cam străine. Fiind convins că se pune la cale o mare prostie nu am mai cercetat dedesubturile. Se poate afla însă cu ușurință.
      Să auzim de bine!

  • Nu exista exproprieri fara intocmirea unei documentatii de urbanism iar pentru o astfel de strapungere, chiar si fara exproprieri, trebuia un plan urbanistic zonal. Care intelge ca nu a prevazut platformele respective si nu arata cum se rezolva problema liniilor de tensiune care au si ele o zona de protectie a lor … Deci s-ar fi impus o reluare a documentatiei urbanistice pentru rezolvarea lucrurilor nerezolvate initial. Pare ca la Rosia Montana, unde cu ocazia dezbaterii publice organizate acum cativa ani la TVR cei de la RM Gold Corporation sustineau ca satul Rosia Montana se suprapune peste zona prevazuta a fi exploatata si nu invers.

    • C.D. Mocanu

      Exproprierile inițiale au fost consfințite prin Hotărârea Consiliului General nr. 35/28.02.2011 modificată prin HCG nr. 155/28.09.2012, deci trebuia să existe documentația de urbanism. Ce conținea aceasta este o altă problemă. Cred că nu s-au sinchisit de existența L.E.A. de înaltă tensiune. Pasajul a pătruns generos în zona de protecție, adică acolo unde se instituie interdicții privind accesul persoanelor și regimul construcțiilor. Nu știam de năzdrăvănia de la Roșia Montană. Este aplicată întocmai și la străpungere: Liniile electrice traversează pasajul. Pentru a-mi proteja confortul psihic nu am analizat chestiunea autorizației de construire.
      Să auzim de bine!

  • Danutzu_1069

    Ca sa va convingeti apropo de cele afirmate la inceputul articolului, va sugerez sa faceti un drum de proba pe traseul invocat… De la Aparatori la Balta Alba sau invers….

    “…. Nu cred că era necesară, nu cred că va fi utilă, cum nu cred că, dincolo de oportunitatea investiției, a fost ales traseul optim”

    Inexactitatile continua cu… …”Câștigătorul va fi desemnat până la data de 20 septembrie 2019. Deci, puțintică răbdare!”

    Dar SICAP spune altceva, a fost atribuit….
    https://sicap-prod.e-licitatie.ro/pub/notices/ca-notices/view-c/100077429

    Durata contractuala pentru proiectare si executie este de 7 luni…

    Deci, cum ramane cu obiectivitatea???

    Ar fi util sa cititi ce se mai scrie pe forumurile astea:
    http://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=37.0
    https://forum.metrouusor.com/viewforum.php?f=281

    • C.D. Mocanu

      Vă rog să observați că fraza citată de dumneavoastră începe cu „Nu cred”, adică EU nu cred. Este vorba de o opinie personală. Sigur, poate fi contrazisă de realitate. Asta nu înseamnă că este inexactă și că doar opiniile dumneavoastră sau ale celor care frecventează diverse forumuri sunt exacte! Fiți mai smerit și mai tolerant cu cei neinformați sau slab dotați intelectual, așa ca mine!
      În afară de data adjudecării licitației organizate de Transelectrica, ați mai identificat și alte inexactități?
      Cât despre obiectivitate, răspunsul este categoric. Nu pot fi obiectiv deoarece am trăit peste patruzeci de ani printre rețelele electrice de toate tensiunile din Ilfov și din preajma Bucureștiului. În plus mi-am petrecut copilăria, adolescența și o parte din tinerețe pe Vitan. Credeți-mă pe cuvânt că știu cum se poate ajunge din Apărători în Balta Albă!
      După o viață profesională burdușită cu de toate mă informez despre problemele S.E.N. din surse specializate și verificate.
      Să auzim de bine!

      • hm

        Sunt convins că suntem destui care vrem să știm – concret – care sunt modificările care urmează a fi făcute.
        Oricât s-or inflama unii, suntem într-unul dintre puținele domenii unde „nu merge și așa“… pur și simplu nu merge!

        • C.D. Mocanu

          Pregătesc o necesară completare. Stați pe aproape! Aviz amatorilor!
          Să auzim de bine!

          • Danutzu_1069

            Bună ziua, da, poate ca am fost prea dur, îmi cer scuze.
            Ar fi util dacă ați vrea să… postati și pe forumurile de specialitate, cele specificate. Avem nevoie de specialiști în domeniul asta, mai ales ca orice autostrada care se construiește, inevitabil se intersectează cu LEA.
            Va mulțumesc în avans.

            • C.D. Mocanu

              Domnule Danutzu_1069,
              Vă accept scuzele și consider înfruntarea cu dumneavoastră încheiată. Toți putem rătăci, din greșeală, drumul dialogului onest și civilizat, al schimbului de opinii bazat pe argumente, nu pe țâfne.
              Invitația de a posta pe forumurile de specialitate mă onorează. Vă mulțumesc pentru gândul bun! Îmi împart timpul între mai multe activități și nu sunt capabil să cuprind încă una. În plus, vârsta mi-a ostoit dorința de gâlceavă, specifică acestor medii de discuții.
              Vă invit la rându-mi să urmăriți cu perseverență ce postează gentlemenii de la Simply Bucharest. Uneori veți găsi informații utile pentru problematica de care vă ocupați. Preluați-le fără ezitare! Însă de fiecare dată veți afla lucruri interesante despre chinuitul nostru oraș.
              Să auzim de bine!

  • O întrebare oarecum fără legătură cu subiectul: de unde a apărut denumirea de ,,Splai Dudescu”? Nu există denumirea asta în niciun nomenclator de străzi. E o invenţie a lui Oprescu? E vreo denumire dinaintea sistematizării?

    • hm

      Da’ bună întrebare!
      Nomenclatorul stradal nu-l pomenește, desigur. Da, într-adevăr, segmentul așa s-a numit cîndva prin interbelic, trăgîndu-și numele de la familia Dudescu.

  • C.D. Mocanu

    Și eu mi-am pus această întrebare. Prima dată am auzit denumirea din gura lui Oprescu. Apare în toate documentele legate de buclucașa lucrare.

    • Numai în hotărârile de Consiliu General/Local privind nomenclatoarele de străzi şi lista de coduri poştale nu apare. Adică fix unde ar fi trebuit să apară.

      • C.D. Mocanu

        Am găsit denumirea pe o hartă interbelică, dar în lista străzilor care o însoțește nu apare. Am copilărit „pe malul gârlei” și până la Oprescu nu am auzit de Splaiul Dudescu. De la podul Vitan spre dreapta, până la podul de la Depoul I.T.B. Splai și spre stânga până la Glina și mai departe, Splaiul Dudescu era un drum de țară plin de hârtoape, de praf sau de noroi.

        • hm

          În afar’ de harta aceea, nici eu n-am altă sursă, chiar e foarte interesant să aflăm cumva, căndva, cine a recuperat denumirea asta.

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>