despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

Naționalizarea de la 11 Iunie 1948 în presa vremii

Puteam să-i spunem în două feluri.

Precum secretarul general al Partidului Muncitoresc Român și prim vicepreședintele Consiliului de miniștri, Gheorghe Gheorghiu-Dej: „o schimbare structurală în domeniul economiei naționale, pentru a putea pune toate forțele productive ale țării în slujba ridicării nivelului politic, economic și cultural al poporului nostru”…

Sau, mai pe șleau, cum titrau ziarele centrale care apăreau duminecă, pe 13 iunie 1948: „întreprinderile smulse din mâinile lacome ale exploatatorilor devin bun comun al întregului popor”.

Este vorba, sigur că da, despre naționalizarea întreprinderilor industriale, miniere, bancare de asigurări și de transport: „mare act revoluționar înfăptuit de clasa muncitoare după zeci de ani de luptă contra jafului, asupririi și umilinței îndurate de generații de oameni ai muncii”.

Cuvintele nu erau alese fără grijă; Țara noastră sărbătorea centenarul pașoptist și data Naționalizării – 11 iunie – se suprapunea cu cea a semnării Proclamației de la Islaz.

Lozinca primului-ministru, Petru Groza, își găsea astfel temei: „pe principiile lui 1848, la orândurirea socialistă de mâine!”

Istorica hotărâre e primită „cu un uriaș entusiasm”: reporterul merge în fabrici, oamenii-s fericiți: „munca se continună într’un ritm trepidant, vioiu, parcă mai vioiu ca niciodată. Intrând, dai mâna cu portarul, cu muncitorii strânși în grup la discuție aprinsă:

— Ai venit la noi? E LA NOI acum, în gospodăria noastră.

Le-am strâns mâna lor, apoi altora, tot mai mulți, fără să rețin nume, fiindcă fiecare avea un nume scump, frumos: cetățeanul, muncitorul, stăpânul muncii lui”

  

Primul pas spre economia planificată fusese făcut; se deschidea calea planurilor cincinale. Tot ce mersese de la sine de-acuma urma să meargă greu, greoi, îngreunat și controlat.

  

listă de articole selecționate din presa vremii – aici

9 comments to Naționalizarea de la 11 Iunie 1948 în presa vremii

  • C.D. Mocanu

    • 13 iunie 1948: „întreprinderile smulse din mâinile lacome ale exploatatorilor devin bun comun al întregului popor”.
    • Octombrie 1980: Se lucra în draci la noul palat de la Snagov, inclusiv la instalația complexă de alimentare cu energie electrică. Lucrarea era executată de o formație foarte performantă aparținând șantierului nostru de construcții – montaj. Răspundeam de punerea în funcțiune și mergeam zilnic acolo.
    Trustul Carpați lucra la partea de construcții și amenajeri. Șantierul lor era plin de tot felul de materiale de foarte bună calitate. Șoferul uneia dintre mașinile noastre, un autolaborator pentru probe și încercări, nu pleca niciodată cu mâna goală. Fura de toate, după pofta inimii. Chestia asta mă cam sâcâia. E drept că pe noi nu ne controla nimeni. Și într-o zi l-am întrebat de ce fură.
    – Nu fur domne!
    – Dar ce faci mă? Iei cu împumut?
    – Îmi iau partea mea din avuția comună!
    I-am tras o înjurătură și l-am lăsat în plata Domnului

  • C.D. Mocanu

    Iertați duda! Amenajări NU amenajeri!

  • Alex

    Chestia cu nationalizarea e ca omleta: usor o faci, greu o refaci sub forma de oua !
    Poate nu tin eu bine minte, dar Cinematograful Venus al bunicului aflat pe Calea Dudesti, la intersectia strazilor Vlad Judetul si Constantin Judetul, cred ca a fost nationalizat abia in 1957 si transformat in camin muncitoresc….

    • C.D. Mocanu

      Cinematograful Venus s-a aflat la intersecția Dudești cu Gheorghe Județul vizavi de Farmacia Bejan de pe celălalt colț al intersecției. A fost naționalizat prin „Decretul nr. 303 din 3 noiembrie 1948 pentru naționalizarea industriei cinematografice și reglementarea comerțului cu produse cinematografice”. Apoi până târziu în anii 80, la parter a funcționat un magazin de galanterie care avea și un raion de stofe și pânzeturi. Locului i se spunea „La Tase”. La etaj și în restul încăperilor a fost în aceeași periodă căminul de fete al Uzinelor textile 7 Noiembrie aflată dincolo de Depoul ITB Dudești.

  • Ce mizerie propagandistica asta cu “smulsul din mainile lacome”. Ar fi putut rezulta pentru plugarii deputati ca alea erau facute din initiativa si din resursele poporului exploatat si ca unii isi pusesera ghearele lacome peste ele in dauna lor … Descrierea ar fi mai curand aplicabila post 1990 cand unii chiar asa au facut, si-au luat (cum evoca si C.G. Mocanu)partea lor de avutie comuna …

  • Alex

    @CD.Mocanu,
    L-ati descries mai bine si informat decat …nepotul proprietarului !? Nu stiu daca La Tase venea de la unul dintre proprietari Anastase V Dotti – celalalt fiind Vergil Dotti bunicul subsemnatului !?

    • C.D. Mocanu

      Nu știu ce anume a inspirat denumirea „La Tase”. Cred că aveți dreptate. Probabil de la Anastase. Locul era de notorietate în zona Vitan – Dudești, mai ales datorită farmaciei. Fosta farmacie „Aristița Bejan” primise numărul 45 și avea ca dirigintă pe doamna Cristodulo, mama unui coleg de școală. La magazinul de galanterie mama mergea foarte des. Era blănăreasă și de acolo se aproviziona cu diverse furnituri pentru „ciubucurile” pe care le lucra acasă.Cinematograful a mai funcționat o perioadă după Naționalizare. Nu știu până când.

  • Alex

    @CD.Mocanu,
    Va multumesc 🙂

Leave a Reply to C.D. Mocanu Cancel reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>