despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

după Leon Vodă

… cînd m-am pomenit prima dată în preajma blocurilor ce străjuiesc „Magistrala”, mi-a rămas în minte felu-n care a rămas în picioare vila asta rămasă între bisericuța Slobozia și blocul lung care are la parter „taxele locale” și Poșta, pe care-l găsim mai degrabă din Mărășești și Șerban Vodă. Cînd te apropii de ea, te miră și frumusețea, dar și conținutul feroneriei ce scrie Str. Leon Vodă № 2 Bis.

 

Ce să caute strada asta, aici? O știm dincolo de restaurantul Budapesta…

E un ciot, o rămășiță a vechii străzi, care unea – înainte de construirea Magistralei – străzile Cuza Vodă și Șerban Vodă, atît.

Multe astfel de ciuntiri s-au produs în zonă-n anii 50-60: strada Cuza Vodă s-a scurtat (actuala stradă Hans Christian Andersen este, de fapt, capătul ei dinspre Spiridon-nou); la fel și Radu Vodă, stradă care ajungea să se-ntretaie și ea cu Șerban Vodă.

Străzi ca Poterași și Lînăriei s-au rupt și practic nu mai comunică peste marele bulevard. Iar cîteva înfundături mai aduc aminte de străzile Spineni și Crișului.

Același lucru, de fapt, s-a-ntîmplat și mai sus, spre centru, odată cu tăierea interbelică a bulevardului Colței: ce, Lipscaniul nu e și el frînt în bucăți?

Cu toată brutalitatea intervenției urbane de la mijlocul secolului trecut, încă găsim atîtea lucruri vechi și frumoase în aria asta cu o droaie de vozi și voievozi: Șerban Vodă, Bibescu Vodă, Radu Vodă, Mihnea Vodă și Leon Vodă.

Însă ce mai e uimitor e configurația monumentală pierdută a intersecției actuale dintre Mărășești și Magistrală, unde planul de a se construi o piață rotundă largă (similară celei de la intrarea-n Parcul Libertății/Carol) fusese aproape realizat!

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>