Rețeaua de tramvai și troleibuz a Capitalei a avut o perioadă de aur în anii 50-60 din secolul trecut. Să trimiți în tot orașul mijloace de transport electrice înseamnă nu doar să înfigi stîlpi, să agăți sîrme de ei și să sapi șosele ca să pui șine – înseamnă și punerea la punct a unui veritabil sistem de transport al energiei electrice. Ca atare, s-au construit și substații electrice de tracțiune; anul trecut am trecut pe lîngă clădirea uneia, aflată peste drum de Piața Dorobanților.
Nu-i deloc o clădire nereușită pentru una cu destinație utilitară și chiar se vede respectul pentru specificul zonei – o dovadă că arhitectura anilor ’60 nu-și bătea chiar așa de tare joc de oraș. În aceeași perioadă apar și alte clădiri asemănătoare, dar construite mai din topor; putem enumera din cele mai cunoscute pe cele din 13 Septembrie, Dristor și dosul Pieței Matache. Le unește – la nivel de detaliu – și modelul de gard-tip, pe care-l întîlnim și-n Dorobanți, și pe strada Atelierului; acolo unde clădirea dă-n stradă, modelul a fost replicat ca grilaj de geam, ca-n 13 Septembrie.
Din păcate, astăzi clădirile astea se află-ntr-o stare de neîngrijire foarte mare și fac parte din categoria aceea de imobile pe lîngă care trecem fără să le luăm în seamă. Societatea de Transport nu se-ngrijește de bunurile sale imobile, e de ajuns să treci pe lîngă orice depou ori autobază ca să-ntîlnești mizerie.
Revenind la substațiile electrice, merită pomenită și cea de lîngă Adesgo, care nu strică prea tare un colț de stradă:
Deslușim, cu acest drum, că aceasta a fost și destinația inițială a clădirii abandonate din zona Apolodor-Vînători; în plus, arhitectura ei este identică cu cea care funcționează azi pe strada Maximilian Popper.
Încheiem cu o listă a substațiilor, să fie acolo.
Lista episodelor din seria „vestigii ale vremurilor contemporane”
Super!
Nu stiam de astea …
“merită pomenită și cea de lîngă Adesgo”
sigur ca da, fara a fi capodopera de arhitectura, merita!
De cate ori trec cu tramvaiul pe acolo vad o cladire industriala care Nu este complet in paragina si nici nu a fost demolata, nu aveam idee ce este!
“arhitectura ei este identică cu cea care funcționează azi pe strada Maximilian Popper”
Unde?
Nu am mai fost de mult pe acasa.
Dar ce cauta pe Maximilian Popper, ca doar nu exista transport electric pe Parfumului, Traian sau Vulturilor!
https://www.google.com/maps/@44.4277675,26.116165,3a,75y,192.16h,93.57t/data=!3m6!1e1!3m4!1sOKEVL-rjA0sb5u9lsAP-2A!2e0!7i13312!8i6656
De când e lista aia a substaţiilor? Că, după denumirile străzilor, are minimum 20 de ani.
Nu îmi dau seama un de e ,,Bd. Compozitorilor nr. 32″. Ar trebui să fie Bd. 1 Mai nr. 32 acum, dar trec zilnic pe bulevardul respectiv, fără să remarc o staţie de redresare acolo. Iar clădirea care apare pe Google pare mai mult un punct termic (recunosc că am trecut de multe ori pe lângă ea şi niciodată nu m-am gândit că ar putea fi altceva decât un punct termic).
Lipsesc din listă unele substaţii, de exemplu:
– cea din Cotroceni (care în mod sigur exista şi acum 30 de ani) – https://www.google.ro/maps/@44.4370647,26.067177,3a,44.9y,355.99h,88.45t/data=!3m6!1e1!3m4!1s4A4R817Nk75zPrnCHbGqLg!2e0!7i13312!8i6656
– cea din Depoul Alexandria
– cele modulare amplasate la Ghencea ( https://www.google.ro/maps/place/Ghencea,+Bucure%C8%99ti/@44.4147444,26.0471778,49m/data=!3m1!1e3!4m5!3m4!1s0x40b20013ac1f70a3:0xa285ebab1721e0ab!8m2!3d44.4113694!4d26.0215602 ), în spatele blocurilor din Str. Braşov ( https://www.google.ro/maps/place/Ghencea,+Bucure%C8%99ti/@44.4252459,26.0321709,49m/data=!3m1!1e3!4m5!3m4!1s0x40b20013ac1f70a3:0xa285ebab1721e0ab!8m2!3d44.4113694!4d26.0215602 ), la Podul Ciurel ( https://www.google.ro/maps/@44.4464862,26.0388139,3a,75y,111.06h,89.93t/data=!3m6!1e1!3m4!1sx0hiWm-XU-kGUwEVl6y5Eg!2e0!7i13312!8i6656 ) şi la Piaţa Presei ( https://www.google.ro/maps/@44.4755429,26.0731066,3a,15y,289.74h,88.98t/data=!3m7!1e1!3m5!1sNzljqfwCBJmatm1Aga_XuA!2e0!6s%2F%2Fgeo3.ggpht.com%2Fcbk%3Fpanoid%3DNzljqfwCBJmatm1Aga_XuA%26output%3Dthumbnail%26cb_client%3Dmaps_sv.tactile.gps%26thumb%3D2%26w%3D203%26h%3D100%26yaw%3D346.38916%26pitch%3D0%26thumbfov%3D100!7i13312!8i6656 )
Potrivit raportului de activitate STB pe 2018, ar trebui să fie 38 de substaţii: http://stbsa.ro/docpdf/RAPORT%20DE%20ACTIVITATE%202018.pdf (pag. 31)
“a) reţea electricăaeriană de contact pentru tramvaie şi troleibuze: reţea electrică aeriană tramvai: 361 km c.s., reţea electrică troleibuz: 148 km c.s.; stâlpi de susţinere reţea: 15.713 bucăţi, din care: din beton: 9.746 bucăţi, din metal: 5.967 bucăţi; macazuri troleibuz: 87 bucăţi; izolatori de secţiune troleibuz: 347 bucăţi; izolatori de secţiune tramvai: 554 bucăţi;
b) reţea de cabluri subterane de 0,8 kv: 347 km;
c) substaţiile de transformare-redresare: 38 bucăţi din care: telecomandate: 19 bucăţi;
d) rețea de telecomunicaţii fibră optică: 144 km;”
http://doc.pmb.ro/contracte/repo/CGMB/RGA/RATB/contracte/4145%20C_03.06.2015.pdf
Acolo pare a fi vorba doar de joasă tensiune, deci de servicii auxiliare în substaţii, nu de energie pentru tracţiune.
Restul substaţiilor probabil au transformator propriu pentru medie/joasă tensiune şi nu au nevoie de alimentare separată pentru auxiliare.