… mă uitam zilele trecute la platanii din staţia de la ASE. Treceau zeci şi zeci de maşini şi era duhoare de gaze, de ulei fierbinte, de aer încins zvîrlit afară din compresoare – dar, pe undeva, foarte slab, se simţea mirosul copacilor.
Şi mi-am dat seama de-o chestie: mirosul ăsta ne-a însoţit multă vreme şi ne-a intrat, fără să ne dăm seama, în cap-undeva. Treaba asta s-a-ntîmplat la-nceputul anilor 90, atunci cînd în Bucureşti au apărut terasele: la margini de trotuar, pe scuaruri mititele – peste tot…
Terasele erau un lucru grozav! Scaunele alea noi de plastic… fumul de ţigări originale… gustul primei înghiţituri de cola din sticla de-abia deschisă… mirosul de cartofi prăjiţi peste care turnai ketchup – pentru mulţi dintre noi, toate astea erau ceva minunat, ceva nou – ceva nemaiîntîlnit.
Şi toate mirosurile astea, toate senzaţiile astea se împleteau cu mirosul platanilor; multe terase se găseau la umbra vreunui platan…
Azi nu mai avem atîtea lucruri de care să ne bucurăm pentru prima dată, ca de-o sărbătoare. Dar platanii au rămas – şi miros la fel ca întotdeauna.
Trageţi aer în piept fără grijă – ajunge la toată lumea.
ne amintim ca la cativa metri de acei platani s-a deschis unul dintre primele (primul?) fastfood bukrestean. cordan cred ca se numea.
ne amintim…
… iar mai in fatza, pe aceeasi parte cu ASE-ul, la intersectia dintre Dacia si Dorobanti, in primele luni din anii ’90 se deschisese un chiosc care vindea suc la dozator; mergeam cu sticle sa cumparam
şi de-acela ne amintim…
şi de îngheţata de la cornet de-acolo.
Eu imi amintesc de cantecul ala cu dozatorul din anii ’90 :))) In cantec ea unul “care se crede tare daca bea mai multe pahare” sau asa ceva. Sper sa nu intre aici autorul versurilor si sa sustina ca-l jignesc :))
Platanii astia erau intentionati inca din 1866 de la primul plan de aliniere al strazii Herestreului, azi Calea Dorobantilor. Pe planul de aliniere era figurat aliniamentul de arbori iar unii dintre ei s-ar putea sa fie chiar de atunci ca par a avea grosimea. Ar trebui facut un test de dendrocronologie.
DJ Boroş… http://www.youtube.com/watch?v=GdNqsKQ0fyQ
testul ăsta cum se face la noi, direct cu drujba, nu?
eu nu stiu cum miros platanii! ia sa ma duc sa dau o raita…
Au mai scapat si platanii de pe Berzei in apropiere de Vasile Parvan.
@HM : Cam asa din pacate :)) Normal se extrage o carota foarte subtire si lunga,care sa nu omoare pomul, si se numara inelele. Daca exista o baza de date pe regiune, pe specii de arbori, poti face un test de varsta a lemului dintr-o sarpanta de exemplu. Ritmul de crestere al pomilor da o secventa unica a proportiilor spatiilor dintre inelele de crestere dupa cum anii au fost mai secetosi sau mai gerosi. E cumva ca la amprente. Iti trebuie doar scala. La noi nu cred ca exista o scala, am putea aproxima printr-o evaluare la un laborator in Germania desi n-ar fi exact data fiind diferenta de regiune. O carota din pomii astia vii ar fi foarte utila pentru inceperea unei astfel de baze de date caci ai datarea foarte exacta din moment ce ai coaja si tot pana la miez.