Din când în când, ne-am mai legat şi noi de subiectul fostelor cinematografe din Bucureşti. Poate vă mai aduceti aminte, de exemplu, ce forfoteală a fost până ne-am lămurit ce şi cum era cu grădina fostului cinema LIRA.
De data asta, surpriza a venit de la doi paşi de mine, adică de la fostul cinema Ileana, ori Avrig, ori Donca Simo. A funcţionat (iniţial ca sală de dans, apoi şi ca cinematograf) până prin anii ’64, în această clădire aflată pe strada Avrig nr. 1, chiar pe colţul cu strada Chiristigii.
Până aici, nimic neobişnuit. O grămadă de asemenea săli mai vechi au fost închise şi în perioada de dinainte de decembrie 1989. Când am venit în cartier, aici era un atelier pentru decoruri şi tâmplărie al teatrului Nottara. Aflasem asta, în treacăt, de la o rudă mai îndepărtată care, lucrând la administraţia acelui teatru, venea uneori cu treburi de serviciu la atelier şi se mai oprea pe la noi la o şuetă. Cred că am trecut de mii de ori pe lângă acea clădire, fără să-i acord o importanţă aparte. De aia, nici nu mai ştiu când cei de la Nottara şi-au ridicat calabalâcul şi au plecat (ei fiind, de fapt, chiriaşi acolo). După revoluţie, s-au mai perindat pe aici şi cei de la Media PRO cu emisiunea „Chestiunea zilei”, parcă şi ceva cu preselecţia de copii pentru „Magicianul”, emisiunea cu Marian Râlea, apoi… nimic.
Cred că s-au făcut 15 ani, dacă nu mai mult, de când clădirea este sub lacăt şi scoasă la vânzare.
Cum ziceam, treceam în continuare, zilnic, pe lângă ea, fără nicio străbatere. Dar iată că internetul mi-a adus în cale un veritabil cunoscător (îndrăznesc să-l numesc: expert) al mult prea încâlcitului istoric al cinematografelor bucureştene. Este vorba de domnul Belkine Gabriel.
Orfeu, Aida, Luxor, Nora, Select, Alcazar… şi multe alte nume pierdute în negura timpurilor, dânsul le reînvie şi ni le oferă cu pasiune şi răbdare. Deci era firesc ca „săpăturile” lui să aducă pe tapet şi evoluţia acestui fost cinematograf.
Ei bine, la această postare, mi-au atras atenţia cele câteva comentarii care pomeneau, fără echivoc, despre filmele văzute aici „la grădină”, lucru care m-a pus pe gânduri pentru că nu reuşeam să localizez, pe teren, unde ar fi fost acel spaţiu destinat grădinii. Dar tot comentariile m-au scos din încurcătură: grădina se afla pe o terasă din lateralul clădirii! Imediat, am pus „la lucru” satelitul google maps şi, privită de sus, situaţia s-a clarificat:
Avizat fiind, am mai dat câteva târcoale clădirii şi am pozat alte detalii ale fostei terase-grădină: parapetul lateral sau fosta cabină de proiecţie.
O soluţie eficientă de folosire a terenului şi nu ştiu de ce mi-a picat fisa aşa de greu pentru că, în copilărie am frecventat fostul cinema Bălcescu (Aida), de sus de pe Calea Rahovei (actual Palatul Bragadiru) care, la fel, avea grădina la etaj!
Habar nu aveam de terasele astea … In adolescenta vedeam in programele salilor de cinema cinematograful asta dar il consideram intotdeauna ca ceva obscur si exotic in acelasi timp. Prea departe pentru un chitilean.
Păi aşa era şi normal! Intr-o anumită perioadă reţeaua de cinematografe acoperea destul de bine şi cartierele mai îndepărtate. După ce m-am mutat pe Giurgiului, aveam, de exemplu, două cinematografe de cartier: Progresul(fost Bacovia), apoi s-a deschis şi Flamura
De ăsta din articol: Ileana-Avrig-Donca Simo, doar din poveşti am auzit de el. Când am ajuns în cartier, de bază era “Aurora” – cel de pe fostul Dimitrov (actual Ferdinand).
Din cate spun “batranii din zona”, cinema-ul cu pricina a fost inchis din cauza scandalurilor perpetue, la ore tarzii din noapte; dupa ce spune insa “Scanteia”, ultimul spectacol era la ora 21.30 iar Militia veghea la mentirerea ordinii populare !! ?! Cinema Aurora, unde “am frecat multa menta”…era macar pe bulevard…vis-à-vis de un teren al “Circului de Stat” unde inainte de consntruirea blocurilor (cu magazinul de mobila, initial la parter)…erau prin 1977-1979 corturi cu “distractii” si animale…era in fapt un teren viran, unde se trageau cele atractii care nu mai aveau loc in Piata Obor….
Daca tot ne-am ocupat de str. Avrig si adiacentele, poate dam o tura si pe str. Christigii (perpendiculara), intrucat acolu sunt cateva cladiri de patrimoniu….ce se degradeaza ..si nu stiu cat vor mai rezista pana la raderea complete; ma refer indeobste la turnul de apa si la viluta aflata pe dreapta, a treia casa din Avrig..unde a functionat Clubul Metalul, apoi la cantina fabricii “Mecanica Fina” ultima pe dreapta, unde jucam sah de rupeam”, a fost chiar si gazda unor conscursuri internationale, dupa 1985…..