despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

Civilizaţie publică LXXVI – Bucureștiul dosurilor

Urîte-s dosurile astea, ale Capitalei – fiindcă mereu, atunci cînd am construit, ne-a interesat doar să arate frumos în față, dinspre stradă.

Chiar și reușitele clădiri interbelice – cele la care căscăm gura și azi – sînt urîte, meschine și puchinoase dindărăt, acolo unde dădeau geamlîcurile de la odăile personalului de serviciu, de la băi și de la bucătării.

… mai ales că nici pe vremea aia nu ne puteam lăuda cu cine știe ce generozitate în folosirea terenurilor centrale, știm prea bine!

Cu atît mai mult ne sar astea-n ochi azi, cînd – de bine, de rău – Bucureștiul se mai spală, se mai curăță, se mai primenește.

Scorojite, ruginite, răpciugoase, dărăpănate, cîrpite, dosurile strică mult din aspectul Centrului nostru.

În anii ’80 o parte din calcanele foarte urîte din zona centrală – care săreau prea tare-n ochi, mai ales în zonele unde se dărîmaseră clădiri lîngă ele – au fost puse în siguranță și tencuite.

   

lista episoadelor din seria Civilizaţie publică – aici

7 comments to Civilizaţie publică LXXVI – Bucureștiul dosurilor

  • Marian

    Bine spus Bucureștiul dosurilor că unele blocuri au scările de acces în dos raportat la străzile de care aparțin în loc să le aibă în față să fie mai ușor de găsit pentru taximetriști,ambulanțieri,pompieri,polițiști,gunoieri etc.

  • Lucian

    Practic se construia in “speranta” ca cel de pe parcela alaturata va construi si el lipit de uratenia ta si asa nu se mai vedea.
    Si nici nu trebuia sa investesti in finisaje la calcan.
    In schimb curtile interioare sunt de multe ori fioroase.

  • hm

    Dosurile și curțile meschine s-au păstrat și-n arhitectura din anii 50-60, cînd te bagi prin spatele blocurilor-plombe ale vremii te iei cu mîinile de cap.

  • Cristian Ioan

    Felicitari!
    Bun articolul, si suerb ilustrat cu imagini.
    regretul meu este ca nu pot sa il citesc pe larg acum, m-am conectat la servici.

    “blocuri au scările de acces în dos raportat la străzile de care aparțin în loc să le aibă în față să fie mai ușor de găsit pentru taximetriști,ambulanțieri” – MULTE blocuri construite in perioada comunista sunt in aceasta situatie, adresa este pe strada principala, dar accesul se face pe o strada laterala, chiar daca nu este exact “in dos”!

    • hm

      Mulțumim!
      Tot în anii 60 s-a folosit – mai ales în Centru – sistemul intrărilor pitite-n dos, accesibile ori prin ganguri, ori prin alei puchinoase.

Leave a Reply to Marian Cancel reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>