despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

printre noi

Uneori cadourile de Crăciun vin mai repede.

Cum ar fi ziua de ieri: o zi-n care ni s-a arătat Soarele, ne-a zîmbit, ne-a adus aminte că are grijă de noi.

Dacă n-ați scos nasul pe geam afară, n-aveți de unde ști: a fost o zi bună.

Da: e plin de lume peste tot. Da: magazinele-s ticsite. Da: la măcelării-i coadă ca-n vremurile pe care le-am uitat.

Pentru că, vedeți voi, oricît de online-am vrea să le facem pe toate, vine un moment în care ne dăm seama că – fir-ar să fie! – tot avem nevoie să fim printre ai noștri, tot avem nevoie să ne frecăm de oameni.

Doar să vă uitați la cel de lîngă voi: are și el lista scrisă mărunt în mînă; se uită și el la ce-a cumpărat cel din față, cîntărind în gînd dacă se pricepe ori e ageamiu; se duce și el dup-aia acasă unde-așteaptă nu colindătorii, ci curierul.

Știți, oamenii nu-s întocmai răi și nici dobitoace. Uneori taman iureșul și buluceala asta de dinaintea Sărbătorii-i ceea ce face Sărbătoarea să fie întregită.

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>