uite ce bunătate:
da – salamul Derby produs la Sfîntu Gheorghe de către Casalco este salam de cal (bine, are şi porc prin el) – şi e foarte, foarte bun şi gustos. Nu ştiu dacă s-o găsi şi prin Bucale, că eu l-am primit de la Sfîntu.
E bun.
![]() despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul ![]() |
un iepure, un caluite ce bunătate: da – salamul Derby produs la Sfîntu Gheorghe de către Casalco este salam de cal (bine, are şi porc prin el) – şi e foarte, foarte bun şi gustos. Nu ştiu dacă s-o găsi şi prin Bucale, că eu l-am primit de la Sfîntu. E bun.
mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos13 comments to un iepure, un calLeave a Reply |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() articolele noastre sînt preluate și de: ![]() ![]() |
Copyright © 2005 - 2023 Simply Bucharest Log in Powered by WordPress & Atahualpa |
Cal????! Sunt eu prea conservator?
Pt. un asemenea produs,firma ar trebui sa se cheme CASALOCO!!!!!!!!!
Am și eu rude la Sfîntu’ …dezastru orașul la capitolul alimentar, gasești mezeluri la 5-6 lei kg… mai bine mănanci la Brașov daca ai drum în zona.
Calu’ ca calu’, da daca citesc ceva cu stufat de iepure, nu mai calc pe-aici.
gata cu experimentele – promit
Daca nu ma insel,reteta traditionala a “salamului de Sibiu ”
include si o cantitate de carne de cal.
aşa se povesteşte, da’ nu se mai face demult, cred.
Reteta fabricii din Sinaia continea pe langa carnea de porc si slanina si o anumita proportie carne de vier – carne de cal nu a continut niciodata.Si era fabrica de unde se faceau exporturile in vest in anii 80.
Majoritatea mamiferelor sunt comestibile cel putin intr-o oarecare masura; ierbivorele (si omnivorele crescute cu o dieta controlata compusa in special din produse vegetale) au carnea cea mai gustoasa. Nu vad ce are special calul fata de vaca de nu l-am manca :-B
Cata,nu te contrazic ; ce ştiu, e că nu se făcea la…Sibiu ; pe etichete era SALSI (Sinaia),SALBAC(Bacau)sau SALGAL (Galaţi).
Ca tot românul în excursie,am luat şi eu anul ăsta un salam de Sibiu. Nici nu mai ţin minte de unde era, dar nu se compara cu cel de “dinainte”.Era iute şi înecăcios…
Prefer cârnaţii Jandarm de la Angst.
jandarmii îs buni… dar se găsesc tot mai greu, aţi văzut? În afară de Angst şi încă de o firmă-două nu prea am mai văzut prin magazine!
Problema salamului de Sibiu vine din carnea de porc folosită, de fapt din dispariţia rasei de porci din care se făcea. Slănina acelui porc avea o anumită textură, o anumită consistenţă şi gust specific. Acum se face din ce pică: azi porci din Polonia, mâine din Ungaria, poimâine, dracu ştie de unde. Congelaţi, decongelaţi. Cum să aibă gustul pe care îl ştiam cu toţii?
Interesant ar fi altceva; să vedem STAS urile din anii ’50-’60, unde sunt reţetele pentru o mulţime de mezeluri, care acum se fac la fel, deşi au nume diferite. Un salam italian, de vară, kracowia(sper că-mi aduc bine aminte), ca şi inegalabilul parizer, fără oase făcute praf,clei şi alte chimicale, ca acum. Nu mai vorbesc despre muşchiul ţigănesc, şunca de Praga(uscată, nu apoasă, ca acum) şi alte lucruri minunate.
… lucruri pe care unii le-am prins şi nu le putem explica azi nimănui.
fir-ar.