Sigur că știam – am știut de fiecare dată.
Știam fiecare ce poate, ce nu poate, ce-i poate… pielea.
Bunînțeles, mînă-n mînă cu știutul ăsta, a mers și speranța: că, poate, o să iasă ceva.
Și cînd s-a ales Oprescu primar, și cînd s-a ales Firea primar, și – firește – și acum, cînd e Dan primar.
Cu toții vrem foarte tare să reușească – nu-i așa? Ar fi culmea-culmilor să ne bucure fiecare bîlbă, fiecare pas greșit; și-ar fi cu adevărat mizerabil ca, după ce-am sprijinit fiecare fapt folositor Capitalei al vechilor administrații, acum să procedăm altminterea, cînd o fi nevoie. Delicios aportul publicului chibițar care după patru ani de glumițe și-a descoperit acum veritabilele cunoștințe legate de buna administrare a Capitalei.
Doar că nu știm cum e condusă Primăria, nu știm care-s oamenii care decid și cît decid, nu știm ce se vrea; și-n plus, nici nu avem cum să știm. Știm doar că reaua-voință și hoția au fost înlocuite cu nepriceperea și neputința, ceea ce a dus doar la un alt nivel de scîrbă de a locui în orașul nostru.
Nu e de vină doar primăria pentru asta: ci și lipsa unei opoziții care să aibă o agendă bucureșteană.
Răul făcut de precedenta administrație nu se traduce doar în bani, contracte și blocaje: ci și-n existența unei opoziții de mucava, formată din persoane pe măsura felului în care-a fost condusă pîn-acum Capitala.
“agenda bucuresteana” … Administratia a devenit un hatis de nepatruns care realmente ar trebui reformat. Numai ca sunt prea multe directii care tin de prea mult factori ca asta sa se si intample. Un aparat tehnic functionaresc pe care nu-l poti controla inseamna esecul administratiei. Cand functionari demisi pentru incompetenta, rea vointa sau chiar abuz s eintorc in functii dupa ani de procese inseamna ca, de fapt, ca primar nu poti decat sa fii blocat sau sabotat de astfel de persoane si de astfel de mecanisme.