despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

comentarii

arhiva

întrebările reabilitării

Zic eu că pentru cele mai multe din blocurile noastre reabilitarea termică însemnează și un cîștig estetic uriaș. Jocuri de culori rezonabile, o oarecare ordine și uniformitate: nu rar vedem cum vreun cvartal de blocuri reușește să devină mai plăcut chiar decît în înfățișarea originară. Unele rezultate-s superioare și noilor edificii rezidențiale.

Cred c-ați băgat și voi de seamă că în ultima vreme reabilitările încearcă să fie cît mai vesele: să se vadă frumos, știți.

Dar ce facem cu nu puținele blocuri – și locuri – unde atît arhitectura cât și soluția constructivă erau deja interesante, deosebite, plăcute și reușite? Cu încărcătură emblematică, gîndite să aibă un rost în ansamblul vecinătății?

Hai să zicem așa. Putem reabilita toată Rahova, tot Drumul Taberei, tot Berceniul, toată Balta Albă și – de la un cap la altul –  bulevarde ca Mihai Bravu, Ștefan cel Mare, Iuliu Maniu; dar, din loc în loc, merită să ne oprim și să cugetăm cum procedăm mai bine.

Iată, de exemplu, interesantul exemplu de la Budapesta, unde reabilitarea a adus și-un mural de zile mari, ce a schimbat grozav întreaga zonă.

Succesul intervenției începe să se replice la nivelul întregului sector 4, dar rezultatul ajunge strident… bălțat… obositor. Ca să nu mai spunem că agresivitatea culorilor degradează intenția inițială a arhitecturii-tip din ’60.

Cred că mai degrabă ar trebui adusă generozitatea și fantezia asta în interiorul cartierelor, acolo unde oamenii-și duc viața privind zidurile din față:

Dar bulevardele speciale ale Bucureștiului? Cum o să rezolvăm, cînd i-o veni rîndul, Victoria Socialismului – adică bulevardul Unirii? Tare-s curios.

Sau ce-o să se întîmple cu partea „domnească” din 13 Septembrie, toată numai jocuri din elemente nobile – cărămidă, travertin – și soluții arhitecturale nemaiîntîlnite altundeva în orașul nostru?

Iată: deja la intersecția cu Panduri putem ghici cît de „vesel” e viitorul Căii 13 Septembrie.

Fără a crede că reabilitarea termică trebuie să se oprească, socot că dimensiunea ei estetică și urbanistică trebuie reconsiderată în locuri ca astea.

… îmbrăcarea-n scîrț a cărămidei aparente, de exemplu, e o pierdere uriașă pentru oraș; deja s-au banalizat blocuri precum cel cu spațiile comerciale de pe Glinka.

Mai mult – cînd e vorba de bulevardele mari ale Capitalei – primăriile de sector au dovedit că aleg soluții mărginite, neinspirate, „gospodărești”, care nu urmăresc imaginea unitară și coerentă a întregului oraș.

3 comments to întrebările reabilitării

  • Cristian M. Ioan

    “Succesul intervenției începe să se replice la nivelul întregului sector 4, dar rezultatul ajunge strident… bălța”

    Corect!
    Pata de culare de la “budapesta” imi place, este binevenita, dar extinderea acesteaia la tot sectorul ar fi baltata, obositoare …

    “îmbrăcarea-n scîrț a cărămidei aparente, de exemplu, e o pierdere uriașă”

    Si blocurile din Balta Alba, cu placute de ceramica verde, aratu frumos!

    In schimb la noi la Vitan, desi blocurile sunt realtiv recente (incepute in 1987, terminate in ’94) zugravitul zgrunturos in gri-bej era foarte dezagreabil, reabilitarea a insemnat un castig de aspect!

    Pozele color din anii ’90 dovedesc acest lucru: aparatele de marit din minilaburi, si ulterior aparatele foto digitale, au reglaj automat al balansului de alb.
    Acesta identifica corect albastrul cerului sau verdele vegetatiei, dar gri-bejul blocurilor comuniste ii depasea posibilitatile, nu il putea reda corect …

  • Ando

    …” primăriile de sector au dovedit că aleg soluții mărginite, neinspirate, „gospodărești”, care nu urmăresc imaginea unitară și coerentă a întregului oraș.”

    Din cauza păienjenişului financiar/birocratic(depunerea dosarelor de către asociaţii, existenţa şi eliberarea fondurilor, procedurile de licitaţii pentru alegerea firmelor executante etc), practic, e foarte greu să aplici o soluţie pe termen lung. Un exemplu: blocul în care locuiesc este unul de mari dimensiuni. Fiecare scară este constituită în asociaţie de proprietari. Din motivele de mai sus, reabilitarea s-a făcut în diverse etape / adică de-a lungul mai multor ani/ pe baza dosarelor depuse la primărie. Ei bine, ultima scara a intrat abia în luna noiembrie anul acesta în reabilitare, dată la care deja culorile de la celelalte tronsoane s-au şi estompat. Totuşi, în “perioada Onţanu” s-a reuşit, de exemplu, reabilitarea -cât de cât, uniformă- a tronsonului de blocuri de pe Calea Moşilor cuprins între bd. Carol şi Bucur Obor.

  • Cristian M. Ioan

    @Ando,
    Si la noi la Vitan s-a manifesta din plin acest fenomen.
    Nu, nu se observa o diversitate coloristica suparatoare, dar reabilitare, inceputa cu avant prin 2008, a avut mai multi ani de pauza.
    Am si poze de [rin 2010 cu imensele cearceafuri de reclama, ce anuntau reabilitarea GRATUITA a blocului meu si celui vecin, isi pierdusera ancorarile si erau umflate de vantul puternic ca niste panze de corabie …
    Abia din 2013 s-au reluat reabilitarile.
    Desigur ca firmele ce executau reabiliare nu mai erau acelasi, nici materiale folosite nu au fost acelessi!

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>