despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

comentarii

arhiva

mărunțiș, căcățiș

Prima lecție despre bani am învățat-o demult, în Istanbul. Vremuri în care milionul de lire nu-nsemna mai nimic; cu toate astea fiecare comerciant îți dădea, conștiincios, restu-n firfirici metalici aproape fără nici o valoare, pe care nu rareori străinii, dacă nu-i refuzau, îi aruncau la gunoi. Însă turcii primeau monedele și le foloseau, pentru că – deși minusculă – valoarea lor exista. Adunîndu-le, puteai să plătești intrarea la toaletă, să-ți iei o sticlă de apă, un bilet de tramvai. Erau bani – iar banii nu se batjocoresc.

Noi nu sîntem așa și – dați-mi voie să vă zic – asta-i o trăsătură veche, încă de dinainte de inflația nenorocită de la-nceputul anilor ’90. Chiar și de pe vremea comunismului, vînzătorii se făceau că n-au rest iar cumpărătorii nu se-ncărcau cu monedele mai mici, cele de 5 și 15 bani.

Asta e: urîm mărunțișul! Nu ne place cînd, la chioșc, ni se dă o bombonică în loc de zece bani rest… dar și dacă primim moneda, o lăsăm pe tejghea.

Și ce urît ne uităm la moșul care vine, dimineața cînd nu-i aglomerație, să plătească la supermarket c-o pungă întreagă de monede strînse cu greu. Dar știm că sînt o groază de alți comercianți care nu-i primesc bănuții?

Iar cîți oameni n-au încotro: ca să scape de mărunțișul pe care nu-l vrea nimeni, își încercă norocul pe la cîte-un automat de cafea, sperînd să nu fie plină deja cutiuța cu monede a acestuia – caz în care aparatul nu mai are cum să accepte altele!

Și ce silă ni-i cînd se uită la noi – și vînzătorii, și ceilalți clienți – ca la ultimii cărpănoși cînd dăm să cumpărăm vreun covrig amărît cu zece monede de zece bani!

13 comments to mărunțiș, căcățiș

  • VT

    Noi sintem neam de nababi, nu ne incurcam cu metale in buzunar “ca ne loveste naibii trasnetul”…
    Sa vedeti cu cit dispret imi dau uneori vinzatoarele restul corect cind insist sa fie la centima. Imi mai arunca in sila o moneda de valoare mai mare, “de la ele, sa imi ajunga daca stau in citiva bani”.

    Degeaba explic ca e vorba de un principiu, nu de citiva bani. Eu am muncit si pentru banutii aia si daca vreau eu sa ii las e una dar daca nu vreau, ele sint obligate sa mi-i dea.

    De la cele mai civilizate dintre ele am aflat ca nu mai dau maruntii pentru ca majoritatea oricum nu ii iau. Ca sa evit circul de acest tip, uneori mai platesc si cu cardul, oricit imi e de antipatica metoda asta, macar are un avantaj.

  • hm

    cred că mai e și altceva. Ni-i lene, pur și simplu lene. Să ne căutăm prin buzunare și să calculăm.

  • C.D. Mocanu

    În magazinul universal al unui orăşel (circa 5.000 de locuitori) din nordul Finlandei casiera a venit după mine cu cei câţiva firfirici pe care eu nu i-am luat. Am păţit aşişderea într-o farmacie din Talin – Estonia!

  • C.D. Mocanu

    Nu faceţi ca mine! Capitala Estoniei este Tallinn, nu aşa cum , din grabă, am scris eu!

  • Cristian M. Ioan

    @VT, esti masochist?!

    Eu nu, de aceea nu fac nciodata prostia sa cer restul pina la 1 leu, uneori nici la 5 lei.
    Dispretul ca dispretul, dar faza cand imi arunca ostentativ moneda mare “de la ele, sa imi ajunga daca stau in citiva bani” ma supara, prefer sa o evit.

    Azi la Gustori Romanesti:
    – nu aveti 40 de bani?
    – nu, dati-mi un leu!
    – doi lei?
    – nu, unul! Era sa imi dea in plus …

    Dar leul mi l-a dat ca doua moneda de 50 de bani, sa vad ce se intampla daca incerc sa ii foloses la cumparaturi.

    La cersetori stiu de 15 de ani ca nu trebuie sa dai monede metalice, ti le arunca de nu vezi bine!
    De vre-o zece ani si la hartiea de 1 leu se stramba …

  • Mihai

    La kaufland exista automatul asta de scapat de monede….e simplu asa

    https://www.kaufland.ro/utile/monede.html

  • Ando

    Pe de altă parte, acelaşi dispreţ faţă de monedele mici ca valoare l-am întâlnit, mai demult, “afară” la porţile de taxare de pe autostrăzi. Taxatorii se uitau chiorâş când le făceam plata cu mărunţişul primit tot de la magazinele lor. Noroc că, în ultimii ani, au apărut şi aici automatele care halesc orice fel de bani. Sunt ca nişte pâlnii de mari dimensiuni în care, practic, arunci monedele şi, când suma afişată este completă, bariera se ridică.

  • Cristian M. Ioan

    @Ando,

    “automatele care halesc orice fel de bani. Sunt ca nişte pâlnii de mari dimensiuni în care, practic, arunci monedele”

    Am vazut in filme, la americani!
    Nu este chiar o noutate.
    Nu stiam daca este ceva real, sau o exagerare, cum sunt atatea in filmele de la Hollywood.
    Insa da, “palniile” sunt proiectate sa arunci din mers monede, si deschid imediat bariera, nu trebuie sa opresti, nu este nevoie sa bagi monedele una cate una intr-o fanta!

  • hm

    Mai e ceva.
    Nu iubim monedele, le asociem cu sărăcia.
    Dacă am avea în circulație monede de un leu și de doi lei ar fi mai potrivit,

  • hm

    Și încă una.
    Automatele de cafea din magazinele „Lidl” nu acceptă monede de 10 bani. Doar de 50.

  • Cristian M. Ioan

    @hm,
    nu esti un batran kumunist, esti unul tanar!
    Cand eram eu mic, existau MONEDE de 1 leu si de 3 lei, am si pastrat cateva!
    Evident ca aveau o valoare de loc neglijabila, cu numai 15 bani nu faceai nimic, dar moneda de 25 reprezenta:
    – costul unei convirbiri telefonice locale
    – pretul biletului de tramvai la clasa a doua
    – un timbru pentru carte postala

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>