gata! – ni s-au terminat rezervele de răbdare, de nervi, de ce vreţi voi. Vrem să se ducă odată iarna asta nenorocită; să se topească zăpezile, să se zvînte bălţile, să ne bată blînd soarele.
Nu prea mai rezistăm. Ştim şi că nici oraşul nostru nu prea mai rezistă; dar ştim şi că o s-o ia de la capăt, ca de fiecare dată.
Ar fi multe lecţii de învăţat după o aşa iarnă, dar ştim şi că nu le-am învăţat. De fapt, ce-ar mai fi de zis? Ştim că sistemul e greşit de la bun început! Că aberaţia împărţirii în sectoare cu puteri sporite şi independenţe imbecile distruge oraşul. Că de aici trebuie plecat – de la unificarea Bucureştiului. În fine – nici eu nu mai am răbdare să bat cîmpii cu deşteptăciuni de-astea.
Şi eu aştept primăvara. Mi-i dor să mă pot plimba pe stradă; să mă pot opri să casc gura; să caut inspiraţie, subiecte frumoase; să nu mă mai înjur cu oameni la fel de nevinovaţi ca şi mine – dar cărora le-a ajuns şi lor.
Deocamdată, fiecare zi cu Soare e o sărbătoare. Uitaţi-vă pe la prînz prin spatele geamurilor de la stradă; fel de fel de babe şi de moşi stau lipiţi de sticlă şi se umplu de căldură, de lumină de Soare; parcă le auzi oasele bătrîne dezmorţindu-li-se.
Hai, ieşi, Soare! Şi-ncălzeşte coate-goale.
Drăguţă cârtiţă, cum dracu fac francezii? Că Parisul are un morman de “sectoare”, şi nu se supără nimeni, primăria generală îşi face treaba ei, ălea de arondisment, pe a lor, se discută civilizat, pentru că, surpriză! băieţii ăia ŞTIU că e de datoria lor să coopereze pentru binele cetăţenilor. A angajat Delanoe firma aia cu bicicletele, nu i-a sărit nimeni în cap din prima, că a luat parandărăt, şi d-aia a făcut serviciul cu pricina. A introdus tramvaie. Au mai cârâit unii din “opoziţie”, dar au tăcut rapid, când au văzut ce bine e primită iniţiativa de cetăţeni.
La noi lucrurile sunt la fel de clare: funcţia este să-ţi servească egoul, şi buzunarul, nu interesul public. Tu crezi că dacă desfiinţăm sectoarele facem mare brânză? Nu facem! Bucureştii sunt cât o ţară europeană mai pitică. Fără administraţii intermediare nu se poate. Eu aş face mai multe sectoare, mai mici şi mai uşor de gestionat. Cu mai puţini consilieri, un primar, un vice primar, şi gata. Marile servicii: protecţie socială, sănătate, educaţie, la Primăria Generală. Edilitarul, tot acolo, cu dezvoltarea. Primăriile de sector, cu micile lucrări edilitare, cu aprobări pentrui amenajări, extinderi, mă rog, pe aici.
De fapt, cineva trebuie să ţină în mână dezvoltarea oraşului. Să nu fie prea multe moaşe. Iar depolitizarea trebuie să fie un imperativ în administraţie, că e centrală, că e locală. Părerea mea…
n-om face naibii nici o brinza daca desfiintam sectoarele – recunosc!
Da’ ma seaca cand vad un Negoita-Chiliman-Ontanu-Vanghelie-Piedone-samd cu asa de multa putere. Prea multa putere.
La dracu, am zis ca nu mai am rabdare, nu mai am chef. Nu mai am…
Şi pe mine mă seacă! Oraşul ăsta se putea dezvolta mai inteligent şi putea fi mai prietenos cu locuitorii lui.
Mi-a placut aia cu batranii in geam;sincer mi s-au umezit ochii.
Salut, si eu sunt de-o parere cu domnul Liberal De Stinga. Solutia nu e disparitia sectoarelor ci farimitarea lor. Ce legatura au cei care stau in cartierul de vile din Drumul Sarii cu cei din Giulesti-Sirbi? Ce legatura au cei care stau in buza Pietii Victoriei, cu cei de pe soseaua Straulesti? Salajan cu Centrul Vechi? Zetarilor cu Piata Unirii? Plumbuita cu Calea Mosilor? s.a.m.d.
Eu sunt inca plecat din tara saptamina asta, dar am inteles ca ma intorc intr-un santier mocirlos si baltit, pentru ca s-au apucat sa sparga de zor pentru proslavitul metrou din Drumul Taberei, asa ca astea cu rabdarea si cu cheful, le bifez si eu din plin.