„Badigardul” a fost, cu siguranță, una din instituțiile noi ale societății contemporane.
Într-o vreme-l întîlneam… dar unde nu-l întîlneam? Poate la mercerie, la aprozar, la librărie; în rest era la post peste tot.
Subiect de caterincă, cînd îl găseam, mai degrabă, păzindu-se de Moș Ene pe vreun scăunel la bancă, la farmacie…
S-au mai schimbat lucrurile, cel puțin în farmacii – agentul de pază a devenit o specie tot mai rară.
De ce, nu știu. Poate nu merita cheltuiala. Poate-l confundau clienții cu Arșinel – cel de pe vitrină – și-i cereau autografe.
comentarii